Cum se explică excedentul de lichiditate record din piaţa interbancară din noiembrie, de peste 40 mld. lei medie zilnică, şi de ce ROBOR scade atât de lent? Ciprian Dascălu, BCR: Principala sursă a creşterii excesului de lichiditate a fost probabil majorarea deficitului bugetar. ROBOR nu poate scădea sub 6%

♦ Instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% oferită de BNR băncilor la facilitatea de depozit, şi nu dobânda-cheie de 7%, în condiţiile excedentului mare de lichiditate ♦ „În condiţiile în care rata facilităţii de depozit reprezintă limita de jos a intervalul de variaţie a ratelor de dobândă din piaţa monetară interbancară, este improbabil ca ROBOR la 3 luni să scadă sub nivelul acesteia“, spune Ciprian Dascălu ♦ BNR a rămas în primele 11 luni din 2023 debitor net în raport cu băncile ♦ Creditarea privată a încetinit la circa 5% creştere anuală din cauza dobânzilor mari.

Piaţa interbancară avea în luna noiembrie un excedent de lichiditate substanţial, de peste 40 mld. lei medie zilnică, marcând un nou record al ultimului deceniu. Astfel, piaţa interban­cară a rămas pe surplus în primele 11 luni din acest an, de aproape 28 mld. lei, medie zilnică.

Suma depusă de bănci la BNR prin facilitatea de depozit a fost în luna noiembrie de 40,3 mld. lei, medie zilnică, cel mai ridicat nivel de după anul 2012.

În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie de 7%, după cum au explicat şi analiştii.