Analiză ZF. Ce urmează pe piaţa spaţiilor de coworking după falimentul WeWork? „Cererea pentru astfel de spaţii alternative de lucru va persista în viitor. E posibil să vedem spaţii cu specific targetat“. Munca în regim hibrid, parţial într-un spaţiu fizic de birouri şi parţial remote, devine o normalitate.
♦ Tendinţele din piaţa muncii indică faptul că oamenii nu doresc să fie prezenţi la birou în proporţie de 90 - 100%, aşa cum era înainte de pandemie
WeWork, cea mai mare firmă de închiriere de spaţii de birouri din Statele Unite ale Americii, a depus recent cerere de protecţie împotriva falimentului. Compania este cunoscută pentru că a revoluţionat conceptul închirierii de birouri, popularizând noţiunea de „coworking“, adică spaţii de lucru închiriate punctual sau pe bază de abonament, mai flexibile decât birourile clasice.
Odată cu vestea prăbuşirii acestui business, se pune problema viitorului pe care îl au astfel de spaţii peste tot în lume. Coworkingul este popular inclusiv în România, unde atât freelanceri şi antreprenori, cât şi companii au început să prefere acest mod flexibil de lucru.
„Piaţa spaţiilor de coworking din România, la fel ca cea globală, a resimţit impactul pandemiei COVID-19 asupra rezultatelor de business şi a relaţiei clienţilor cu acest concept în ultimii trei ani. Deşi comportamentele individuale au revenit aproape integral la normalitatea prepandemică, industria spaţiilor de coworking se confruntă cu schimbări semnificative pe termen lung, în special în ceea ce priveşte arhitectura şi funcţionalităţile spaţiilor, precum şi colaborarea între operatorii de coworking şi proprietarii clădirilor“, spune Vlad Craioveanu, CEO şi cofondator al Impact Hub România, unul dintre pionierii coworkingului pe piaţa locală. Tendinţele din piaţa muncii indică faptul că oamenii nu doresc să fie prezenţi la birou în proporţie de 90 - 100%, aşa cum era înainte de pandemie.