Modificări legislative semnificative cu privire la guvernanţa corporativă: detalii şi implicaţii cu Roxana Tudor, Partner şi Cătălina Damaschin, Senior Associate - Tudor, Andrei şi Asociaţii, Casa de avocatură asociată BDO România

Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) constituie un punct de cotitură, semnificativ spre modernizarea României. Acest proces creează un echilibru adecvat între priorităţile Uniunii Europene şi necesităţile specifice de dezvoltare ale României.

Una dintre masurile prevăzute in PNRR vizează îmbunătăţirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor de stat, pentru care au fost stabilite mai multe jaloane, printre care menţionăm:

• Intrarea în vigoare a legislaţiei actualizate privind companiile de stat; 
• Operaţionalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea şi monitorizarea politicilor de guvernanţă corporativă.

Prin publicarea tabloului de bord de monitorizare cu obiective financiare şi nefinanciare şi indicatori de performanţă pentru toate categoriile de societăţi publice (inclusiv din sectoare cheie precum transporturile, energia, utilităţile publice) şi în paralel cu eforturile depuse în vederea atingerii ţintelor stabilite prin PNRR, Romania şi-a asumat dezideratul aderării la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi al ralierii la principiile de guvernanţă corporativă în litera şi spiritul acestora. Romania şi-a depus candidatura în ianuarie 2022, în prezent găsindu-se în faza tehnică a procedurii de aderare. Î n cadrul acestui proces de aderare, OCDE a realizat un Raport de Evaluare a guvernanţei corporative la nivelul întreprinderilor publice din România. Acţiunile recomandate de OCDE în cadrul raportului realizat vizează:

• Consolidarea funcţiei de proprietate de stat (Centralizarea în continuare a funcţiei de proprietate de stat; definirea unor obiective clare de performanţă financiară şi non-financiară pentru întreprinderile de stat individuale);
• Menţinerea condiţiilor de concurenţă echitabile cu alte companii (Standardizarea formei juridice şi corporative a întreprinderilor de stat; eliminarea scutirilor legale aplicabile întreprinderilor de stat);
• Consolidarea autonomiei şi independenţei consiliului de administraţie (Asigurarea constituirii unor consilii de administraţie profesionale şi independente; împuternicirea consiliilor de administraţie / de supraveghere pentru îndeplinirea funcţiilor de stabilire a strategiei şi de supraveghere a managementului);
• Îmbunătăţirea transparenţei şi practicilor de divulgare (îmbunătăţirea dezvăluirii financiare şi non-financiare de către întreprinderile de stat; extinderea acoperirii raportării anuale agregate);
• Consolidarea sistemelor de control intern (îmbunătăţirea monitorizării şi implementării măsurilor de gestionare a riscurilor şi de integritate).

Aşadar, problema cea mai importantă a funcţionării întreprinderilor publice, indiferent de structura de capital, este legată de asigurarea unei bune guvernanţe. De asemenea, este necesară consolidarea capacităţii statului român de a asigura un cadru adecvat pentru guvernanţa întreprinderilor publice.

Cadrul legislativ privind guvernanţa corporativă este stabilit la nivel naţional prin OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

Aşa cum s-a menţionat si anterior, prin Evaluarea OCDE a guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat din România din 2022 s-a constatat că, în raport de cadrul naţional existent, principiile de guvernanţă corporativă definite la nivelul OCDE nu au fost transpuse în totalitate şi/sau  conform cadrului definit.

Ca urmare a angajamentelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi în urma recomandărilor formulate de OCDE în Raportul de Evaluare a guvernanţei corporative la nivelul întreprinderilor publice, legiuitorul şi-a propus revizuirea reglementărilor pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporative a întreprinderilor publice.

Astfel, Legea 187/2023, intrată în vigoare în luna iunie, aduce modificări semnificative cadrului legal stabilit prin OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, ulterior modificată şi aprobată prin Legea nr. 111/2016 şi completată cu HG nr. 722/2016.

Prin punerea în aplicare a noilor prevederi legale se urmăreşte îmbunătăţirea cadrului procedural de implementare a principiilor de guvernanţă corporativă a întreprinderilor publice, astfel încât să se asigure o raliere cât mai apropiată de principiile OCDE şi o conformare cât mai exactă cu acestea.

Printre cele mai semnificative modificări şi completări se numără cele referitoare la:

• Introducerea şi definirea unor termeni. Forma actualizată a OUG nr. 109/2011 defineşte o serie de noi termeni, precum şi crearea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
• Elaborarea unei politici de proprietate prin care se defineşte raţiunea deţinerii de către stat sau de către unităţile administrativ-teritoriale a întreprinderilor publice de la nivel central şi local.
• Stabilirea obiectivelor de guvernanţă pe termen lung şi a modalităţii de notificare a AMEPIP cu referire la necesitatea declanşării procedurii de selecţie şi numire a administratorilor şi directorilor.

• Condiţiile legate de studii şi experienţă pentru persoanele care vor ocupa funcţia de administrator sau director în întreprinderile publice.
• Condiţiile legate de componenţa Consiliului de Administraţie - acesta nu poate fi format în exclusivitate din persoane de acelaşi gen, respectându-se astfel principiile prevăzute de Legea 202/2002.
• Durata mandatelor provizorii care pot fi de maxim 5 luni, cu posibilitatea de prelungire cu maxim 2 luni. De noutate este şi faptul că o persoană fizică poate exercita concomitent cel mult 2 mandate de membru al Consiliului de Administraţie şi/sau de membru al Consiliului de Supraveghere în întreprinderi publice.
• Constituirea obligatorie în cadrul Consiliului de Administraţie a Comitetului de Nominalizare şi Remunerare, Comitetului de Gestionare a Riscurilor şi Comitetului de Audit. Prin actul constitutiv se poate stabili şi posibilitatea constituirii şi a altor comitete consultative;
• Respectarea cerinţelor de transparenţă, inclusiv desemnarea unui ofiţer de conformitate, potrivit cărora întreprinderea publică, prin grija preşedintelui Consiliului de Administraţie trebuie să publice pe pagina proprie de internet, pentru accesul acţionarilor şi al publicului, o serie de documente şi informaţii relevante pentru investitori.

Iniţiativa legiuitorului de a oferi mai multă transparenţă asupra activităţii întreprinderilor de stat prin implementarea dezideratelor indicate anterior şi dorinţa acestuia de a numi în poziţiile cheie de conducere administratori profesionişti este de apreciat, rămânând însă de văzut în ce măsură noile reglementări vor conduce la o îmbunătăţire reală a guvernanţei corporative la nivelul întreprinderilor publice sau vor constitui premisa unui cadru legislativ mai sofisticat şi doar atât.

Pentru a asigura succesul unui astfel de demers ar trebui în primul rând să existe o structură de coordonare puternică la nivel naţional (AMEPIP), care să aibă o viziune clară de dezvoltare şi consolidare a acestui sector, dar şi personal înalt calificat şi sisteme de implementare adecvate. În al doilea rând, să existe un angajament de management real la nivelul întreprinderilor publice pentru a face faţă acestei schimbări de paradigmă, dar şi a produce performanţă. 

Desigur, este nevoie şi de stabilirea unor obiective clare vizând funcţionarea Statului Român pe toate palierele sale de activitate, ceea ce presupune o schimbare de paradigmă, prin trecerea de la un sistem de exprimare a unor dorinţe şi aşteptări înalte la un sistem de planificare, coordonare şi implementare a unor măsuri realiste şi realizabile, chiar dacă pe alocuri îndrăzneţe. În decursul istoriei am avut realizări deosebite, uneori chiar excepţionale, însă au existat şi eşecuri răsunătoare. Rămâne de văzut cum ne vom juca şansele în acest caz sau doar ne vom preface.