Volker Raffel, CEO, E.ON România: Nu trebuie să ratăm cu niciun preţ atragerea fondurilor UE disponibile. Fără aceste investiţii masive, tranziţia energetică se va lovi de un zid!

♦ Până în 2030, planurile de investiţii ale germanilor de la E.ON în România sunt de 2,2 miliarde de euro, din care 700 de milioane de euro reprezintă finanţări europene. Cea mai mare parte a banilor va merge spre reţelele de energie şi gaze pe care grupul le gestionează pe plan local.

Grupul E.ON are în România un portofoliu de 3,4 milioane de clienţi de energie şi gaze naturale şi un business de peste 1 mld. euro, fiind gestionarul reţelelor de distribuţie a gazului şi a energiei electrice din regiunea Moldovei.

„Strategia E.ON se baza, încă dinainte de războiul din Ucraina, pe oferirea de soluţii eficiente din punct de vedere energetic pentru clienţi şi pe creşterea performanţei şi a rezilienţei reţelelor noastre. Strategia era corectă şi înainte, dar a fost confirmată pe deplin de evenimente. Altfel spus, testul de stres a confirmat strategia. Prin urmare, ne continuăm activitatea cu cele trei priorităţi: sustenabilitate, digitalizare şi creştere“, spune Volker Raffel, CEO al E.ON România. Potrivit acestuia, pentru o tranziţie de succes, sistemul energetic trebuie să fie digital. „Reţelele noastre trebuie să gestioneze sute de mii, milioane, de surse descentralizate de producere a energiei regenerabile, precum centrale fotovoltaice şi eoliene, dar şi o cerere de energie în creştere pentru maşini electrice şi pompe de căldură, de exemplu.“ Intrat în 2005 în România, grupul a investit până în acest moment 2,1 miliarde de euro.

„Acum ne extindem programul de investiţii. Avem în plan să investim încă 2,2 miliarde de euro până în 2030 – deci mai rapid, respectiv 700 de milioane de euro din fonduri europene, la care se vor adăuga aproximativ 1,5 miliarde de euro din surse proprii.“ Volker Raffel spune că pentru anul acesta grupul a bugetat un plan de investiţii record în reţele, de peste 185 de milioane de euro (920 milioane lei), din surse proprii şi din fonduri europene, cu 36% mai mari faţă de cele de anul trecut.