Cum s-a transformat povestea de dragoste dintre Europa Centrală şi de Est şi China într-o dezamăgire amară

La începutul anilor 2010, ţările din ECE gravitau către China, o pu­tere economică în creştere accelerată cu foarte mulţi bani de investiţii peste graniţe. Însă povestea de dragoste a regiunii cu China s-a transformat într-o amară dezamăgire, în parte din cauza războiului din Ucraina, potrivit Nikkei.

În 2012, China şi 16 ţări din regiu­ne au stabilit iniţiativa de cooperare economică „16 plus 1“. Majoritatea ţărilor din regiune s-au alăturat grupului. Grecia a devenit membră în 2019, iniţiativa transformându-se în „17 plus unu“.

China a organizat permanent summituri anuale în speranţa de a câştiga aceste ţări cu investiţii în in­fra­structură şi cooperare în domeniul tehnologiei. Însă atitudinea regiunii faţă de China se modifică rapid. Pri­mele semne de schimbare au apărut în mai 2021, când Lituania s-a retras din grup. În august 2022, Letonia şi Estonia i-au urmat exemplul.

A venit acum rândul Cehiei să-şi schimbe poziţia. În mai anul trecut, comitetul pe afaceri externe din ca­drul parlamentului ţării a adoptat o rezoluţie care făcea apel la guvern să se retragă din grup.

Cu opt ani în urmă, într-o vizită în Beijing, şi-a oferit ţara ca „poartă de intrare“ a Chinei în Europa. Acum însă, această rampă de intrare a unui aşteptat val de investiţii chi­neze s-a îngustat, luând forma unui teren plin de noroi de la marginea unui sătuc ceh, scrie The New York Times.

Terenul a fost cumpărat în 2018 de o companie imobiliară chineză cu planuri ambiţioase de dezvoltare a unui amplu proiect. Demararea lu­cră­rilor de construcţii este atât de în­ceată însă, că fermierii locali folosesc terenul pentru a cultiva porumb.

Proiectul chinezilor a devenit astfel un simbol al dezavantajelor unui model de business chinez care de­pinde de susţinere energică din partea liderilor guvernamentali stră­ini şi oficialilor locali. În lipsa aces­teia, proiectele chinezilor întâmpină dificultăţi majore.

Într-un interviu recent, ministrul ceh de externe Jan Lipavski declara că poziţia Chinei privitoare la Ucrai­na a forţat o regândire a relaţiilor politice şi economice. În acelaşi timp, a arătat acesta, Beijingul nu-şi respectă angajamentele de investiţii.

„China, după părerea mea, a pier­dut Europa de est“, arată Philippe Le Corre, cercetător la Asia Society Policy Institute, adăugând că războiul din Ucraina a accelerat de­cu­plarea intereselor dintre Beijing şi multe ţări din Europa Centrală şi de Est.