Cu puterea de cumpărare puternic erodată, europenii protestează şi cer majorări salariale. Cresc riscurile dezvoltării unei spirale salarii-preţuri?

Întreaga Europă se confrun­tă deja cu proteste şi greve în condi­ţiile în care angajaţii, care suferă cel mai dramatic declin al veniturilor reale din ultimii ani, solicită majora­rea salariilor, potrivit Bloomberg Businessweek.

Angajaţi ai TotalEnergies din Fran­ţa, piloţi ai companiei aeriene scan­dinave SAS şi muncitori din pro­ducţie de la Stellantis din Italia au de­clanşat cu toţii greve în ultimele luni.

Cu productivitatea aproape stag­nantă şi un număr de ţări din zona euro intrând în recesiune, cererile de majorări salariale ar putea pune pre­siune suplimentară asupra situa­ţii­lor financiare ale companiilor. CEO-ul Nestlé Mark Schneider spune că pro­blema salariilor este una foarte im­por­tantă pentru lunile următoare.

Preţurile din zona euro au urcat cu 10,7% în medie în octombrie, un ma­xim istoric, în timp ce rata creş­terilor salariale a avansat cu doar 4,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Sindicatele încearcă să reducă diferenţa. Din perspectiva unei pieţe a muncii mai deficitare, Melanie Baker, economist la Royal London Asset Management, spune că nu ar fi surprinsă dacă inflaţia salarială va continua să crească.

În Germania, decizia recentă de ma­jorare a salariului minim cu 22% ar putea încuraja sindicatele să soli­cite noi creşteri salariale, amplificând inflaţia la nivelul întregii economii. „Acum că oa­menii au început să realizeze persisten­ţa inflaţiei, vor fi presiuni enorme în sen­sul majorării salariilor,“ spune Maria Demertzis, de la think tank-ul Bruegel.

Un nou instrument de monitori­zare a salariilor bazat pe date real time din postările online de joburi, rezul­tatul unei colaborări între banca cen­trală a Irlandei şi website-ul de cău­tare de joburi Indeed, arată că creşte­rea salariilor accelerează la ni­velul celor mai mari şase economii din zona euro, relatează Financial Times.

Cu angajaţii încercând să com­pen­seze scumpirea alimentelor şi energiei, Banca Centrală Europeană este atentă la semne de accelerare a salariilor care ar putea prelungi infla­ţia ridicată. Banca se teme că o spi­rală salarii-preţuri s-ar putea dezvol­ta dacă angajaţii şi companiile ajung să se aştepte la inflaţie de două cifre.

O astfel de spirală ar complica eforturile băncii de a readuce inflaţia sub control.

Paul Hollingsworth, economist la BNP Paribas, arată că deşi dovezile privind o spirală salarii-preţuri sunt încă reduse, „nu putem spune că riscul a trecut“.

O analiză recentă a Fondului Monetar Internaţional arată de asemenea că deocamdată riscurile dezvoltării unei spirale salarii-preţuri sunt deocamdată reduse.

Potrivit analizei, trei factori contribuie la diminuarea riscurilor: şocurile legate de inflaţie vin din afara pieţei muncii, salariile reale în scădere ajută la diminuarea presiunilor inflaţioniste, iar băncile centrale îşi înăspresc agresiv politica monetară.