Mihai Precup, secretar de stat, MFP, la Summitul Administratorilor de Fonduri: Vrem să stimulăm piaţa obligaţiunilor prin listarea de bonduri guvernamentale verzi. Doresc să văd mari proiecte de infrastructură care se finanţează pe piaţa de capital

În ultimii ani, piaţa obligaţiunilor verzi şi investiţiile sustenabile de pe pieţele de capital au căpătat tot mai multă tracţiune, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) plănuind în acest sens listarea unor bonduri guvernamentale verzi, spune Mihai Precum, secretar de stat, MFP, invitat la Summitul Administratorilor de Fonduri, ediţia din septembrie 2022.

„Împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, prin strategia de dezvoltare a pieţei de capital încercăm să aducem nişte măsuri de bun simţ. Mă gândesc aici la listare de obligaţiuni guvernamentale verzi. Am văzut în ultimii ani impactul pozitiv pe care l-a avut listarea obligaţiunilor Fidelis, statul a strâns câteva miliarde de lei într-un timp foarte scurt. Dorim să stimulăm piaţa obligaţiunilor inclusiv prin listarea unor bonduri guvernamentale verzi. Practic, banii strânşi s-ar folosi pentru investiţii în economia verde”, explică secretarul de stat.

Alte declaraţii:

• Am văzut că, în ultimii cinci ani, piaţa obligaţiunilor verzi şi investiţiile în acest sens de pe piaţa de capital au crescut foarte mult. Un alt element pe care l-am pus în strategie, deşi nu este foarte uşor, este să văd mari proiecte de infrastructură în România care emit obligaţiuni şi se finanţează pe piaţa de capital. Pentru un proiect de infrastructură ai mai multe tipuri de finanţare: ai partea de equity, deci compania care vine să facă proiectul respectiv, ai partea de banking, dar între ele rămâne un gap. Acest gap ar trebui acoperit prin emisiuni de obligaţiuni pe piaţa de capital.

• Aici, partea umană are un rol extrem de important, de aceea încheiem parteneriate cu instituţiile financiare internaţionale – Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – pentru a ne aduce asistenţă tehnică şi capacitatea de implementare a proiectelor. Cred că aici este cheia dezvoltării ţării: dacă reuşim să deblocăm câteva proiecte mari de infrastructură pentru România, am putea să avem o creştere economică sănătoasă şi chiar pe orizontală.

• Companiile deţinute direct de administraţia publică centrală generează undeva la 5% din PIB-ul României. Sunt 216 companii care angajează peste 83.000 de oameni. Văd acest lucru drept o oportunitate mare pentru România, mai ales în timp de criză, când sectorul privat îşi urmăreşte direct interesul. Totuşi, companiile care ţin de stat trebuie să aducă un anumit nivel de solidaritate socială în ceea ce priveşte criza. Pe scurt, se fac paşi pentru a avea companii cât mai fiabile pentru bursă, cât şi pentru fondurile de investiţii de a avea companii „suculente” pentru a investi.

• La Ministerul de Finanţe, avem mai multe iniţiative pentru a susţine industria fondurilor de investiţii. În primul rând, vorbim despre strategia dezvoltării pieţei de capital, lucrând aici cu OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – n.r.). Peste câteva săptămâni vom avea o întâlnire în Paris pe acest subiect.

• Mai avem un subiect la care lucrăm tot cu OCDE întrucât ei au mai multe pălării: cea de grup elitist al ţărilor dezvoltate şi cea de consultant. Nu este un conflict de interese, ci din contră, ne ajută să accedem la acest grup al ţărilor dezvoltate, ceea ce ar fi o validare pentru România. A doua iniţiativă la care lucrăm ţine îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor de stat.