Cum a ajuns schema de 40 mld. lei din energie un dezastru economic: „Statul compensează dezmăţul furnizorilor. Sunt companii care nu cumpără nimic transparent pe bursă, dar vin cu oferte de vânzare. Contractele directe se văd“
♦ România riscă să aibă una dintre cele mai păguboase scheme de sprijin pentru facturile la energie la nivel european, însăşi structura ei ducând preţurile în sus ♦ Din 2021 au început să se încheie din nou contracte directe de achiziţie de energie în afara bursei ♦ Aproape toţi consumatorii din România intră în schema din sprijin, inclusiv cei noncasnici, cu excepţia a 34 de mari companii ♦ În România sunt însă 800.000 de companii care au acum un preţ al energiei plafonat la 1.000 de lei pe MWh, cu TVA inclusă ♦ Vineri, energia pură, fără nicio taxă, se vindea la 2.500 de lei/MWh.
„Preţurile sunt cele care sunt acum pentru că statul recunoaşte costul de achiziţie al furnizorului. Practic, pe bani publici, statul român compensează dezmăţul furnizorilor“, spune un specialist din piaţa energiei.
România are în aplicare o schemă de sprijin pentru facturile la energie în perioada aprilie 2022-martie 2023, bazată pe un sistem de plafonare a preţului. Astfel, potrivit OUG 27/2022, consumatorii casnici nu pot plăti mai mult de 800 de lei/MWh, cu TVA inclusă, iar cei noncasnici au setat ca prag 1.000 lei/MWh, cu TVA inclusă. Cu excepţia a 34 de mari consumatori de energie, printre care se numără Alro, Azomureş şi Liberty Galaţi, toate companiile din România, circa 800.000, primesc energia la acel preţ de 1.000 de lei/MWh. Problema este că pe bursă preţul spot pur era la finalul săptămânii trecute de 2.500 de lei/MWh, fără alte taxe. Diferenţa dintre costul de achiziţie al furnizorului şi plafonul recunoscut de statul român este plătită de stat, din bani publici.