Leonardo Badea, viceguvernator BNR, despre rata inflaţiei: Comparând rata de 5% din iulie cu estimarea de 5,6% în decembrie, înţelegem că partea cea mai consistentă a creşterii preţurilor se află în spate. Nu ne aşteptăm în continuare la creşteri de preţuri de o asemenea magnitudine ca în ultimele trimestre

„Rata anuală a inflaţiei s-a situat la 5% în luna iulie, conform INS, ceea ce este în marja prognozei realizate la publicarea celui mai recent raport privind inflaţia. Aşadar vorbim despre o creştere în raport cu luna iulie a anului anterior. Tot în raport puteţi vedea că estimările noastre privind rata anuală a inflaţiei sunt de 5,3% în septembrie şi 5,6% la finele anului. Comparând rata de 5% din iulie cu estimarea de 5,6% în decembrie, înţelegem că partea cea mai consistentă a creşterii preţurilor se află în spate. Ea s-a produs deja şi este un aspect foarte important în interpretarea cifrelor statistice şi a estimărilor menţionate. Nu ne aşteptăm în continuare la creşteri de preţuri de o asemenea magnitudine ca în ultimele trimestre, ci din contră. Este de aşteptat ca dinamica acestora să se tempereze vizibil pe parcursul trimestrelor următoare. Acesta este un prim element foarte important de reţinut. Al doilea lucru foarte important are legătură cu structura inflaţiei, adică ţine de contribuţia preţurilor din cadrul fiecărei categorii principale de bunuri şi servicii la evoluţia indicelui agregat al preţurilor de consum, adică la dinamica inflaţiei. Aici suntem nevoiţi să recunoaştem şi să acceptăm că o parte importantă a preţurilor din economie nu este influenţată deloc sau este doar foarte puţin afectată de conduita politicii monetare a băncii centrale. Şi în România, ca în toate celelalte ţări, există o serie de preţuri la bunuri şi servicii care sunt mult mai volatile pe termen scurt şi care se modifică la influenţa unor factori exogeni, deci care se află în afara capacităţii de influenţare a instrumentelor de care dispune o bancă centrală”, a declarat Leonardo Badea în timpul ediţiei din 26 august a emisiunii ZF Live.

Ce a mai afirmat viceguvernatorul BNR în cadrul emisiunii ZF Live:

• „Componenta asupra căreia instrumentele băncii centrale acţionează cu succes, dar cu întârziere, aşa cum s-a mai spus, este CORE2 ajustat. Aşa cum reiese şi din raportul asupra inflaţiei şi din datele şi graficele publicate de banca noastră, estimăm că dinamica acesteia se va încadra în culoarul ţintei de inflaţie la finalul orizontului de prognoză. Aşadar, vedem o creştere anuală a inflaţiei CORE2 ajustate până la 3,5% în acest an şi în 2022. În ultimele luni, inflaţia de bază CORE2 ajustată a resimţit presiuni relativ ample din partea determinanţilor săi fundamentali. Astfel, influenţele semnificative pe partea costurilor de producţie au fost reduse de creşterea generalizată a cotaţiilor materiilor prime, deşi, în paralel, presiunile din partea forţei de muncă au cunoscut o atenuare, în condiţiile în care piaţa muncii încă nu a atins nivelul de încordare din perioada pre-pandemică”

• „Se menţionează de toată lumea continuarea redresării alerte a cererii agregate din economie pe fondul refacerii încrederii consumatorilor, ceea ce facilitează transmisia variaţilor de costuri în preţuri finale. Vedem o evoluţie peste aşteptări a cererii agregate, dar în special a consumului privat, la care se adaugă şi cererea provenită din partea administraţiei publice. Însă există multe argumente pentru care inclusiv această dinamică din ultimele luni a excedentului de cerere să se tempereze în viitor, contribuind la caracterul tranzitoriu al amplificării recente a inflaţiei. Deşi suntem pe o pantă de normalitate a situaţiei după afectarea majoră a funcţionării economiei, provocată de debutul pandemiei, totuşi ne confruntăm în continuare de multe incertitudini şi acestea se vor continua să se manifeste şi în viitor, cel puţin pe parcursul trimestrelor următoare. Noi lucrăm cu multiple scenarii care continuă să fie influenţate de o multitudine de surse interconectate de risc care ar putea acţiona în ambele sensuri în privinţa evoluţiei viitoare a inflaţiei. Cel mai important este caracterul incert al evoluţiilor economice în contextul rezolvării problemei date de criza sanitară, deşi anumiţi indicatori care măsoară gradul de incertitudine asociat evoluţiei economice au cunoscut unele îmbunătăţiri, ei continuă să rămâne la valori istorice destul de ridicate.”

• „Am avut o redresare peste aşteptări a activităţii economice în prima parte a acestui an, ceea ce întăreşte estimările privind recuperarea aproape integrală a contracţiei din T2/2020, precum şi cele ce privesc redeschiderea în acest interval  al gap-ului pozitiv PIB, în devans cu două trimestre faţă de cele mai optimiste aşteptări pe care le puteam formula la începutul anului. Per ansamblul semestrului 1 din 2021, potrivit datelor comunicate de INS, produsul intern brut a crescut cu 6,5% pe serie brută şi cu 6,2% pe serie ajustată sezonier. Pentru T1 avem date ceva mai detaliate, care arată contribuţia importantă a cererii interne la evoluţia pozitivă a activităţii economice din perspectiva evoluţiei în termeni anuali. Astfel, determinantul major va constitui consumul gospodăriilor populaţiei, care s-a redinamizat considerabil în condiţiile revigorării puternice a cumpărăturilor. S-au cumpărat mărfuri şi servicii în contextul relativei relaxări a acelor restricţii adoptate pentru controlul pandemiei. De asemenea, este foarte bine să observăm că formarea brută de capital fix a avut un aport pozitiv la dinamica anuală a PIB-ului de două puncte procentuale în condiţiile accelerării semnificative a creşterii componentei în trimestrul 1 pe fondul saltului amplu, consemnat de variaţia investiţiilor nete în utilaje, inclusiv în mijloace de transport, ceea ce a devansat ca impact scăderea de dinamică a construcţiilor noi. În schimb, contribuţia adusă de consumul administraţiei publice la dinamica anuală a PIB a devenit negativă în T1/2020, după ce în intervalul 2018-2020 a înregistrat doar valori trimestriale pozitive, cu excepţia unui nivel marginal negativ din T3/2019. Iar aportul variaţiilor stocurilor a scăzut considerabil după creşterea consistentă consemnată în T4/2020, rămânând însă la o valoare pozitivă notabilă.”

• „Avem o creştere uşor peste potenţial, însă nu ar trebui să ofere motive de îngrijorare pentru că venim după o criză majoră şi nu putem ignora inclusiv efectul de bază, iar în acest moment, previziunile sunt marcate de o incertitudine încă ridicată dacă ţinem cont de contextul actual. Mai avem restricţii de mobilitate, avem persistenţa unor întreruperi în lanţurile de producţie-aprovizionare. Sigur, sunt lucruri pe care le vedem peste tot în Europa, faptul că s-a şi reluat în acest moment un trend ascendent al virusului. Ritmul de creştere este justificat ca urmare a perioadei care vine după această criză post-pandemică. Însă există ritmuri diferite de revenire şi, per ansamblu, nu cred că ritmul de creştere pe care îl avem în prezent trebuie să fie combătut cu măsuri de frânare. Din contră, eu zic că trebuie să fim foarte atenţi ca să nu provocăm o frânare timpurie prin măsuri care s-ar dovedi inoportune.”

• „Privim cu foarte mare atenţie această problemă a deficitelor, în special deficitul bugetar şi deficitul de cont curent. Atât deficitul bugetar, cât şi cel de cont curent sunt factori cheie în evaluarea agenţiilor internaţionale de rating, ale investitorilor străini, iar informaţiile cu privire la evoluţiile acestora au contribuit la modificarea pe piaţă a dobânzilor şi a cursului de schimb. Evoluţia foarte volatilă a celor două deficite în ultimul an a fost determinată atât de factori structurali preexistenţi, cât şi de implicaţiile economice ale crizei pandemice, dar şi de măsuri bugetare care nu s-au luat doar în România pentru combaterea acestei crize. Pe parcursul întregului an precedent a existat o predictibilitate destul de redusă cu privire la evoluţia celor doi factori. Ceea ce este de natură să genereze preocupare este faptul că reducerea efectelor negative ale pandemiei şi normalizarea condiţiilor economice pot reprezenta un moment de încercare în activitatea de ameliorare, a dezechilibrelor macroeconomice, întrucât pieţele vor fi tot mai atente, iar România are nişte dezechilibre structurale. Deficitul bugetar consolidat a ajuns pe T2 la 19,2 miliarde de lei, 1,7% din PIB, devansându-l pe cel din precedentele trei luni, însă într-o mult mai mică măsură decât în anii anteriori. Per ansamblul primului semestru s-a acumulat un deficit de 3% din PIB, Dacă îl analizăm cu cel din intervalul similar al anului precedent este considerabil inferior pentru că atunci erau alte condiţii. Din punctul meu de vedere, este foarte important să nu ne abatem de la ţinta de deficit bugetar pentru acest an, care este de circa 7% din PIB pe metodologia cash. Dacă putem profita de dinamica pozitivă peste aşteptări a PIB-ului pentru ca deficitul să fie mai mic decât ţinta, atunci spaţiul de manevră ar reprezenta un câştig, un buffer valoros pentru atenuarea unor eventuale şocuri imprevizibile.”

• „O bună absorbţie a fondurilor europene şi menţinerea preocupării pentru digitalizare în sectorul administraţiei fiscale – precum şi o mai bună colectare – ar contribui la lupta pentru diminuarea deficitului şi aducerea lui la cote acceptabile. Ştiţi foarte bine că discuţia este la fel de importantă şi pentru deficitul de cont curent. De câte ori discut despre deficitul de cont curent nu pierd ocazia să aduc în discuţie nevoie transformărilor structurale, fără de care nu vom putea ieşi uşor din acest cerc vicios în care ne aflăm şi care provine din faptul că, la noi, creşterea consumului este însoţită de creşterea importului. Trebuie spus că ne putem aştepta la situaţia în care deficitul de cont curent îşi accentuează trendul ascendent ca pondere în PIB peste nivelul de 5,2% consemnat în 2020, în condiţiile în care mărirea în termeni relativi a deficitului balanţei comerciale va fi însoţită probabil de persistenţa deficitului balanţei veniturilor în pofida intrărilor de fonduri europene. Este important să reuşim să acoperim în proporţie cât mai mare deficitul de cont curent cu fluxuri care nu generează datorie. Ideal ar fi peste nivelul de peste 70% care a fost consemnat în 2020. Trebuie să reducem acest vulnerabilităţi structurale care afectează economia României... Avem un sold al investiţiilor străine ce depăşeşte probabil 90 de miliarde de euro, ceea ce este îmbucurător.”

• „Este foarte important să menţinem acel climat al încrederii care să faciliteze atragerea de investiţii. Dacă nu facem investiţii nu vom putea realiza acel catching up, să ardem etape şi să realizăm obiective. Apoi, este extrem de important să fim eficienţi şi să avem o direcţie strategică. Trebuie să ne creştem şi productivitatea şi este de luat în calcul şi importul de tehnologie fiindcă el este necesar pentru dezvoltarea generală.”

• „Am să enumăr foarte pe scurt câteva elemente pe care le consider definitorii, care sunt foarte importante pentru a înţelege conduita politicii monetare a Băncii Naţionale în această perioadă. În primul rând, în condiţiile de incertitudine ridicate cu privire la efectele şi durata şocului pandemic iniţial a fost necesară o reacţie promptă, dar totodată prudentă şi graduală. În al doilea rând, complexitatea implicaţiilor evoluţiei pandemice a reclamat utilizarea unui instrumentar cât mai larg de măsuri. Prin acest lucru vreau să subliniez că politica de dobândă monetară este un instrument important, dar nu este singurul din arsenalul nostru. Aşa că atunci când vorbim de o întărire graduală a politicii monetare nu este neapărat vorba de creşterea dobânzii de referinţă. Suntem deja în acea perspectivă de întărire a politicii monetare fiindcă am revenit în poziţia de debitor net şi acţionăm pentru sterilizarea lichidităţii prin atragerea de depozite la termen. Valoarea medie a operaţiunilor de atragere de depozite a crescut semnificativ dacă ne raportăm la lunile iunie şi iulie la circa 800 de milioane în iunie şi aproximativ 940 de milioane de lei în iulie. De asemenea, nu am mai făcut operaţiuni de cumpărare de titluri de stat încă din luna mai. Deci acestea arată că am început să întărim conduita de politică monetară, dar trebuie să evităm riscul de restrângere a condiţiilor monetare prea devreme fiindcă nu dorim să provocăm o astfel de frânare timpurie a recuperării economice, inclusiv în contextul în care este de aşteptat ca politica fiscală să-şi reducă în viitor caracterul stimulativ deoarece este necesară acea diminuare a deficitului bugetar. Dincolo de obiectivul nostru principal de a menţine stabilitatea preţurilor este foarte important să fim atenţi şi să nu împingem economia înapoi. Aş vrea să aduc în discuţie mesajele Băncii Centrale Europene care indică în aceeaşi direcţie. Christine Lagarde declara la finalul lunii iunie că BCE a învăţat din erorile trecutului şi nu va afecta recuperarea economică a zonei euro, reducând prea devreme sprijinul. Aceste preocupări au ecou şi la nivel global, nu doar în România.”

• „Trebuie spus că, nu doar pe plan local, ci inclusiv ca tendinţă de ansamblu la nivel internaţional ne aflăm într-un context în care deocamdată nu sunt perspective ca dobânzile să mai scadă. Este de aşteptat ca volatilitatea să rămână o caracteristică a evoluţiei pieţelor şi în perioada următoare. Deci fluctuaţiile sunt normale, dar o revenire a tendinţei generale de scădere este, în opinia mea, foarte puţin probabilă.”

• „Pe plan local, dobânzile sunt influenţate de mulţi factori. Politica monetară este doar unul dintre ei. În ceea ce priveşte dobânzile pe termen scurt, discutăm despre o legătură semnificativă. Din această perspectivă există riscuri care pot apărea. Noi urmărim controlul lichidităţii şi am şi spus că ciclul de reducere al ratei dobânzii de politică monetară s-a încheiat. Şi bineînţeles că vor fi afectate şi evoluţiile ratelor de dobândă... Pentru această perioadă putem observa că dacă va exista stabilitate şi vor exista puţini factori de volatilitate, nu cred că vom avea explozii ale unor indicatori sau explozii ale dobânzilor pe piaţă. O foarte mare parte din structura inflaţiei are un caracter tranzitoriu. Am spus că este vorba tocmai de acea creştere a preţurilor energiei şi gazelor, a preţurilor administrate, aşa că nu este prudent să reacţionăm semnificativ atâta timp cât acest caracter tranzitoriu este destul de probabil şi are o mare probabilitate de a se estompa în trimestrele anului viitor. Circa 50% din structura inflaţiei este dată de această componentă exogenă.”

• „BNR nu vizează niciun interval pentru cursul de schimb, dar urmăreşte să netezească volatilitatea pieţei şi să reducă excesele iraţionale pe termen scurt care nu au un sprijin fundamental în situaţia economiei şi a pieţei financiare pentru că, altminteri, acest lucru ar afecta toţi participanţii la economia reală. Considerăm în special că este benefic pentru economie ca să aibă un curs de schimb mai puţin volatil, în special în perioadele în care reacţiile psihologice inevitabile ar duce la turbulenţe nejustificate pe pieţele financiare. Am văzut o astfel de presiune în primele zile ale pandemiei, iar Banca Naţională a intervenit.”