Inge Abdulcair, PwC: Ajutorul de stat poate fi o pârghie care să contribuie la dezvoltarea României şi la atragerea investiţiilor străine

Preocuparea pentru a atrage investitori, mai ales a statelor care au nevoie acută de capitalul străin pentru dezvoltare, aşa cum este România, ar trebui să fie o constantă a politicilor publice în această perioadă de relansare economică. Spre deosebire de cea din anul 2008, actuala criză economică este generată de situaţia sanitară globală, astfel încât nu ne putem raporta întocmai la pachetele de măsuri abordate la acel moment sau la aceeaşi perioadă de recuperare a jucătorilor din piaţă.

Banca Mondială prognozează că economia globală va scădea cu 5,2% în 2020, reprezentând cea mai profundă recesiune de la cel de-al Doilea Război Mondial. Totuşi, instituţia preconizează o revenire uşoară în 2021, aceasta depinzând însă de evoluţia pandemiei şi gestionarea acesteia de către statele lumii. Chiar dacă există şansa unei recuperări economice în formă de V, şocul pandemiei nu poate fi ignorat, astfel că statele trebuie să ia în calcul toate scenariile posibile şi implicaţiile acestora: o recuperare mai lentă în formă de U sau o recesiune mai lungă în formă de L.

Contextul actual şi necesitatea programului de relansare economică

Ca orice criză economică, şi aceasta necesită intervenţia prin măsuri de sprijin adoptate de Guvern atât pentru salvarea companiilor afectate, cât şi pentru stimularea investiţiilor străine directe. Pe lângă datele existente, precum poziţia geografică, apartenenţa la structuri sau organizaţii internaţionale, resursele naturale, diferenţa în faţa investitorilor se face şi prin ajutoarele de stat disponibile, nivelul fiscalităţii, al birocraţiei etc. 

În acest context, ţinând cont şi de provocările cu care s-au confruntat companiile ce au capacităţi de producţie în Asia (e.g. China), precum perturbarea lanţului de aprovizionare, disponibilitatea forţei de muncă, statele din regiunea Europei Centrale şi de Est intră într-o competiţie pentru atragerea investiţiilor străine inclusiv ca urmare a potenţialelor relocări din China.

Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică pregătit de Guvernul României are o valoare de peste 100 de miliarde de euro şi urmează să fie finanţat atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene. Pentru relansarea economică sunt prevăzute granturi şi programe de sprijin cu finanţare de la fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat.

În completarea programelor de tipul IMM Invest, granturi pentru iniţiative antreprenoriale inovatoare şi digitalizarea companiilor şi programele de garantare a creditelor pentru capital de lucru şi investiţii, Ministerul Finanţelor Publice a adus modificări schemelor de ajutor de stat pentru investiţii noi (greenfield), precum şi cele pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea locurilor de muncă, care sunt aplicabile atât IMM-urilor cât şi companiilor mari.

Aceste modificări se datorează pe de-o parte unor decizii adoptate de Comisia Europeană şi pe de altă parte pentru clarificarea şi flexibilizarea procedurilor de acordare, plată şi monitorizare a ajutorului de stat ca urmare a experienţei cu privire la derularea procedurii de selecţie şi evaluare a cererilor de acord pentru finanţare. 

Modificările aduse schemelor de ajutor de stat

În România sunt aplicabile două scheme de ajutor de stat care contribuie la dezvoltarea regională, şi anume:

• schema de ajutor de stat pentru investiţii noi (greenfield) care are rolul de a atrage investiţii noi cu impact major în economie de minim 1 milion de Euro;
• schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care determină crearea de noi locuri de muncă.

Recent, Comisia Europeană a decis să limiteze impactul economic provocat de pandemie şi să ofere statelor posibilitatea să extindă schemele de ajutor de stat, pentru a oferi actorilor economici predictibilitate şi norme coerente.  Astfel, ca urmare a modificărilor adoptate de Comisia Europeană, Guvernul a prelungit valabilitatea acestor scheme de ajutor de stat, care, altfel, ar fi expirat la 31 decembrie 2020.

Astfel, Ministerul Finanţelor Publice va putea emite acorduri pentru finanţarea investitorilor majori în economie până la 31 decembrie 2023, în vreme ce perioada în care sunt plătite ajutoarele de stat se prelungeşte până în 2028.  

De asemenea, la finalul lunii august, Ministerul Finanţelor Publice a publicat Ghidul solicitantului pentru ambele scheme de ajutor de stat aplicabile în România şi există cadrul complet pentru accesarea acestor scheme.

Printre principalele modificări de flexibilizare şi simplificare aduse schemei de ajutor de stat pentru investiţii noi (greenfield) prevăzută de HG 807/2014 sunt după cum urmează:

• introducerea posibilităţii de a solicita extinderea perioadei de menţinere a investiţiei cu până la maximum 2 ani;
• depunerea este continuă până la utilizarea bugetului total al schemei;
• eliminarea modalităţii de stabilire a cheltuielilor eligibile din categoria construcţii pe baza standardului de cost, având în vedere că standardul de cost a fost stabilit în anul 2010;
• majorarea termenului pentru demararea investiţiei de la 4 la 6 luni, datorită contextului economic mondial;
• stabilirea unui termen de 6 luni de la emiterea acordului pentru finanţare pentru asigurarea surselor de finanţare şi demonstrarea situaţiei juridice a locaţiei, având în vedere că procesul de perfectare a documentelor juridice în contextul actual poate întârzia depunerea cererii de acord pentru finanţare;
• introducerea obligaţiei întreprinderii de a realiza contribuţia la dezvoltarea regională cel puţin la nivelul ajutorului de stat plătit.

În cazul schemei de ajutor de stat care se referă la investiţiile care determină crearea de noi locuri de muncă, printre principalele modificări aduse acestei scheme se referă la următoarele aspecte:

• modificarea numărului de noi locuri de muncă create la 100 locuri de muncă pentru a încuraja investiţiile cu impact în economia locală şi regională;
• înlocuirea procedurii de depunere a cererilor pentru finanţare în sesiuni cu mecanismul de depunere continuă şi eliminarea selecţiei pe bază de punctaj;
• eliminarea obligaţiei de a nu înregistra debite restante la bugetul general consolidat al statului la momentul depunerii cererii de acord pentru finanţare.  Nu se mai solicită Certificat de atestare fiscală la momentul depunerii cererii de acord pentru finanţare, dar obligaţia rămâne valabilă la momentul plăţii ajutorului de stat;
• introducerea posibilităţii demarării proiectului de investiţii după depunerea cererii pentru finanţare;
• flexibilizarea condiţiilor pe care trebuie să le ȋndeplinească companiile ȋn activitate;
• flexibilizarea procedurii de plată a ajutorului de stat, prin eliminarea condiţiilor referitoare la crearea a minim 10 locuri de muncă la depunerea primei cereri de plată, precum şi la numărul maxim de cereri care se pot depune într-un an calendaristic;
• introducerea unui termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii solicitării pentru transmiterea completărilor, în vederea reducerii termenului de soluţionare a cererilor de plată a ajutorului de stat;

 

Ajutorul de stat poate fi o pârghie care să contribuie la dezvoltarea României şi atragerea investiţiilor străine prin acordarea resurselor financiare pentru sprijinirea acelor companii care aduc valoare în economie. În acelaşi timp, politicile publice ar trebui să se concentreze şi pe dezvoltarea altor aspecte care ar putea contribui la creşterea atractivităţii României, precum dezvoltarea infrastructurii, pregătirea profesională a oamenilor din  judeţele care necesită oportunităţi de dezvoltare şi asigurarea predictibilităţii fiscale.

Material redactat de Inge Abdulcair, Director PwC România.