În timp ce marii procesatori cumpără carne din import, micii producători au găsit alte căi de desfacere a mărfii. Peste 480 de carmangerii şi-au început activitatea din 2017 până în prezent. „Am lucrat 22 de ani în Grecia, în industria cărnii, iar anul trecut m-am întors acasă definitiv“

„Carmangeriile nu pot să facă export, ci vând doar pe piaţa locală, unde le merge foarte bine“.

Un număr de 488 de carmangerii – spaţii dotate corespunzător în care este recepţionată carnea provenită din unităţi auto­ri­zate sani­tar-ve­te­rinar, apoi de­pozitată şi tran­şată, pen­tru pro­du­cerea de carne tocată sau produse din carne într-o gamă sortimentală restrânsă şi vânzarea cu amănuntul a acestora – au fost fost înregistrate din 2017 până în luna august a acestui an, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Autoritatea Naţională Sanitar-Vete­rinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

De la finalul lunii iulie 2017, România se confruntă cu virusul pestei porcine afircane, iar din acest motiv producătorilor români de carne le-a fost retrasă ştampila de formă ovală, care marca faptul că producţia este conformă cu normele sanitar-veterinare, iar carnea nu poate fi exportată în aceste condiţii. Astfel, marii procesatori din domeniu cumpără carne din import, iar micii producători şi-au creat propriile magazine de desfacere.