România ar putea să se promoveze ca destinaţie rurală, dar în lipsa unei strategii naţionale formele de turism rurale sustenabile apar doar prin implicarea comunităţii locale
Pandemia a schimbat comportamentul turiştilor, iar pe viitor oamenii vor continua să caute cazări ce oferă siguranţă şi curăţenie cu un număr mic de locuri.
Turismul românesc are un potenţial semnificativ de a se dezvolta, ţara noastră fiind ajutată atât de cadrul natural pe care îl poate oferi, cât şi de satul tradiţional românesc. România ar putea să se promoveze ca destinaţie rurală pentru turiştii străini. Totuşi, în lipsa unei strategii naţionale pentru promovarea României turistice, formele de turism rurale sustenabile pot apărea doar cu ajutorul implicării întregii comunităţi dintr-o anumită zonă, este de părere Lucian Roşu, asistent universitar doctor în cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.
„Singura modalitate prin care comunităţile rurale pot deveni destinaţii de excelenţă este dată de facilitarea apariţiei CBD - community based tourism. Formele de turism rurale sustenabile apar doar prin implicarea comunităţii locale şi, deseori, prin luarea de decizii şi iniţiative. Apare sentimentul de mândrie, de apartenenţă la grup, de o mai bună cunoaştere a potenţialului locului şi de o sinergie a oamenilor“, spune Lucian Roşu.
El este de părere că turismul românesc a pierdut foarte mult din elementele de autenticitate după anii 2000, iar mare parte din satul tradiţional românesc a suferit schimbări semnificative odată cu construirea de noi structuri de cazare. „Evident, avem nevoie de un brand de ţară care să se axeze pe comunicarea valorii culturale şi turistice a României către propriii cetăţeni. Avem o mare problemă cu «din păcate, la noi...». Şi aici cred că trebuie investit, în conştientizarea românilor privind importanţa şi beneficiile ce le au turismul. Cred că prima oară trebuie să ajungem să ne cunoaştem noi ţara, iar fiecare român să devină un promotor şi un ambasador al acestor locuri“, precizează Lucian Roşu.
Totodată, pandemia a schimbat comportamentul turiştilor, astfel că ei caută cazările care oferă siguranţă şi curăţenie, dar cu un număr mic de locuri de cazare şi cu suprafeţe mari pentru clienţi. În această perioadă, activităţi precum tururile cu biciclete sau drumeţiile în natură au devenit din ce în ce mai populare în rândul turiştilor români.
Turismul românesc are nevoie să treacă de la turismul clasic bazat pe vizitare la turismul ce poate oferi şi experienţe specifice zonelor respective, astfel că degustările de produse locale sau atelierele interactive cu meşterii populari ar putea reprezenta un plus pentru promovarea României ca destinaţie turistică.
„Turiştii străini sunt pretenţioşi cu privire la serviciile oferite de un tour-operator dar vin cu inima deschisă şi se lasă surprinşi de oferta turistică.“
„În acest sens, am observat că elementele de autenticitate şi opririle ad-hoc pentru a vedea România dincolo de obiectivele turistice clasice fac ca experienţa să fie una adevărată. Turiştii străini doresc interacţiunea cu oameni simpli, doresc să intre în casele oamenilor, să simtă ospitalitatea românilor.
Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată faptul că anul trecut România a fost vizitată de doar 2,6 milioane de turişti străini.
„Am observat că marea majoritate a administratorilor de unităţi de cazare vând paturi şi mic dejun, nu vând atracţiile turistice din vecinătate. Antreprenorii ar putea deveni o putere atunci când vor înţelege că turismul colaborativ aduce mult mai multe avantaje. Din acest punct de vedere, activarea sau apariţia Organizaţiilor de Management a Destinaţiei, unde să coexiste sub aceeaşi umbrelă hotelierii, ghizii, restaurantele şi administraţiile locale va duce la o mai bună cunoaştere a nevoilor fiecăruia dintre aceştia şi la o colaborare mai strânsă“, adaugă Lucian Roşu.