Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Pentru că a pierdut timp preţios, între 1989 şi 2019 economia României a crescut la un ritm mediu anual de 1,8%. Polonia a crescut cu un ritm dublu. „În Polonia investiţiile s-au reluat din 1993. În România investiţiile au început să crească doar din anul 2000.“

Economia României a crescut după căderea comunismului la un ritm anual mediu de 1,8%, în vreme ce economia poloneză a crescut la un ritm aproape dublu, de 3,4%, arată datele prelucrate de Banca Transilvania. Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroe­conomică al instituţiei, arată în cadrul unei prezentări că printre motivele pentru care Polonia a recuperat mai repede decalajele faţă de ţările dezvoltat din Uniunea Europeană se numără relansarea investiţiilor în Polonia cu 7 ani mai devreme decât în România, politica economică a Poloniei mai orientată către dezvoltare, dar şi piaţa de capital mai puternică.

„Politica economică mai consecventă (orientată spre dezvoltare), compor­tament al sectorului privat mai echilibrat în Polonia după 1989, piaţa de capital e mai puternică în Polonia, în România abia în 2019 s-a obţinut trecerea la piaţă emergentă”, enumeră Rădulescu unii dintre factorii care au determinat o dezvoltare economică mai rapidă a Poloniei faţă de România.

Datorită propulsiei oferite de „planul Balcerowicz” la începutul anilor 1990 (o restructurare dură, însoţită de costuri sociale foarte înalte), economia Poloniei nici nu a simţit efectele recesiunii economice din 1997-1998, în vreme ce economia României a reintrat pe un trend ascendent în 2000. De asemenea, polonezii au resimţit mult mai puţin şocul crizei financiare din 2008.

„Polonia a continuat reformele după aderarea la UE, România a trecut la politici prociclice după încheierea negocierilor de aderare (...) Continuarea reformelor după aderarea la UE în 2004 a determinat rezistenţa  la valurile Marii Recesiuni”, mai notează Andrei Rădulescu.