Creşterea economică pe consum îşi arată limitele: Polonia şi Ungaria, care au mizat şi pe investiţii, trec în faţa României ca evoluţie a PIB
♦ După o creştere economică de 7% în 2017, faţă de creşteri de sub 5 procente în Ungaria sau Polonia, economia românească a început să-şi tempereze avansul, iar ţările din regiune au luat avânt ♦ Motivele, spun analiştii economici: economia românească a crescut în mare parte pe consum şi pe datorie, în vreme ce creşterile economice ale Ungariei şi Poloniei au fost ceva mai mult mai axate pe investiţii.
Ultimele date: în 2018 Ungaria a crescut cu 5,1% %, an/an, Ungaria cu 4,9%, iar România cu 4,1%. În S I 2019, Ungaria a avut o creştere anuală de 5,1%, România de 4,7% iar Polonia de 4,1%
„În România, creşterea s-a bazat foarte mult pe consum, au fost măriri ale salariului minim, ale salariilor din administraţie, pensii etc. care au adus o cerere suplimentară. Practic, România a crescut pe consum şi datorie. Problema cu creşterea economică pe consum susţinută prin cheltuieli publice este că nu e sustenabilă pe termen lung, de aceea începe să încetinească”, a spus pentru ZF Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.