Prima rectificare bugetară pe 2019: Oamenii de afaceri acuză că nu au fost consultaţi în privinţa noilor taxe, iar sindicatele susţin că măsurile anunţate de Finanţe le blochează activitatea
Rectificarea bugetară ce va fi discutată astăzi în şedinţa de guvern este criticată din toate părţile ♦ Asociaţiile oamenilor de afaceri din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) se plâng că nu sunt, în continuare, consultate cu privire la măsurile fiscal-bugetare, administraţia locală că nu a primit banii promişi, iar sindicatele din educaţie că măsurile de limitare a angajărilor vor bloca şcolile.
Ministerul de Finanţe susţine că nu are o problemă majoră cu banii şi că transferurile de fonduri între instituţii s-au făcut în urma constatărilor că unii nu au cheltuit fondurile alocate în prima parte din an. Noile taxe ar fi, de asemenea, elemente exogene (nevoia ca populaţia să fie sănătoasă, în cazul taxei pe băuturile cu zahăr, sau alinierea la accizele UE, în cazul majorării accizelor la ţigarete) şi nu ar avea legătură cu situaţia bugetului. Oamenii de afaceri vorbesc însă de o „situaţie critică” ce putea fi evitată, dacă alocările iniţiale ţineau seama de realităţi.
„În condiţiile în care mediul de afaceri a avertizat în repetate rânduri cu privire la lipsa de sustenabilitate a exuberanţelor bugetare, situaţia critică actuală era previzibilă şi putea fi anticipată printr-o alocare iniţială realistă, prin intervenţii mai timpurii de control al cheltuielilor bugetare şi prin implementarea planului de investiţii publice care ar fi generat valoare în economie”, a arătat ieri Coaliţia pentru Dezvoltarea României, care reuneşte organizaţii profesionale româneşti şi străine cu afaceri pe piaţa locală.
Ministerul de Finanţe a publicat marţi proiectul primei rectificări bugetare pe 2019, care ar urma să fie discutată şi posibil adoptată astăzi de guvern. Potrivit proiectului, ţinta de deficit bugetar asumată la început de an nu se modifică, iar deficitul cash rămâne la 28,5 miliarde de lei. Doar că datele la şase luni arată că deficitul cash a ajuns la 20 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB. Prin urmare, ca să se menţină în ţinta de deficit, Finanţele mai pot face în următoarele şase luni o datorie nouă de doar 8,5 miliarde de lei, ipoteză în care economiştii nu cred.
În plus au apărut taxe noi despre care Finanţele au vorbit cu doar câteva zile înainte de publicarea proiectului de rectificare. Economiştii spun că ele nu sunt suficiente pentru a petici sacul bugetului, iar oamenii de afaceri s-au arătat deranjaţi că nu au fost consultaţi nici de această dată, nu au fost avertizaţi şi nu li s-a lăsat timp pentru o analiză.
„La nici un an de la unda de şoc creată în economie de OUG 114/2018, guvernul recurge din nou la abaterea de la principiile şi prevederile privind transparenţa în procesul decizional, prin adoptarea măsurilor fiscal-bugetare fără derularea în prealabil a studiilor de impact şi a consultărilor cu toate părţile implicate, o abordare dovedită lipsită de sustenabilitate şi ineficientă”, arată CDR.
Potrivit sursei citate, introducerea de noi taxe sau creşterea impozitelor nu pot compensa decalajele perpetuate de lipsa de modernizare şi digitalizare a administraţiei fiscale, de lipsa măsurilor de creştere a gradului de colectare şi conformare voluntară.
Finanţele nu recunosc că au introdus taxe noi din nevoia de bani. În privinţa introducerii taxei pentru băuturile ce conţin zahăr, expunerea de motive din proiectul de modificare a Codului fiscal vorbeşte despre „combaterea obezităţii”, iar, în privinţa majorărilor de accize la ţigarete, despre o posibilă procedură de încălcare a tratatelor pe care Comisia Europeană ar putea-o deschide împotriva României, dacă nu s-ar majora acciza. Dar nimeni nu crede în îngrijorările guvernului cu privire la sănătatea populaţiei, de vreme ce Finanţele au tăiat chiar de la Ministerul Sănătăţii 400 de milioane de lei şi aşteaptă în plus 500 de milioane de lei din noile taxe. Astfel, includerea tichetelor cadou acordate în legătură cu o activitate dependentă (venituri din salarii şi asimilate salariilor) în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii, CAS, CASS şi CAM, ar urma să aducă bugetului 22 mil. lei, creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete, 161,7 mil. lei, iar introducerea băuturilor răcoritoare cu un conţinut ridicat de zaharuri în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate, 320 mil. lei.
De asemenea, taxa bancară care nu fusese bugetată în legea bugetului - ar urma să aducă, potrivit proiectului rectificării, 300 mil. lei.
Oamenii de afaceri mai acuză tăieri de fonduri în domeniile cheie pentru economie unde România înregistrează decalaje majore faţă de media UE: transporturi, educaţie, agricultură – „domenii care necesită investiţii publice însemnate, denotă o lipsă de corelare între direcţiile strategice de dezvoltare şi planificarea bugetară precum şi lipsa capacităţii de implementare a unor proiecte complexe de investiţii”.
Proteste în administraţie şi educaţie
Deşi adminstraţia locală a primit o alocare suplimentară imediată de 1,5 mld. lei, primarii rămân nemulţumiţi. Primarul Emil Boc a susţinut, citat de Mediafax, că oraşul Cluj-Napoca este „pierzător net” la bugetul local la actuala rectificare, în condiţiile în care, numai la cota defalcată din impozitul pe venit, în loc de 40 de milioane de lei s-au primit doar 12 milioane de lei, transmite.
Sindicatele din educaţie critică şi ele proiectul rectificării pentru că el impune o reducere a ritmului angajărilor în administraţie.
„Guvernul României propune îngheţarea ocupării posturilor pentru personalul didactic auxiliar şi nedidactic, prin formula de angajare de 1 post scos la concurs pentru 3 neocupate. În cele peste 6.500 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, deficitul de angajaţi este foarte mare pentru aceste categorii de angajaţi; în cea mai mare parte a acestor şcoli există un număr redus de posturi, cu mult sub normativele care se impun pentru o funcţionare normală a acestora”, arată Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret.