Cum a devenit Letonia, o ţară membră a UE, a zonei euro şi a NATO, spălătoria de bani a ruşilor bogaţi
Letonia a lansat doar 85 de anchete privind operaţiuni de spălare de bani anul trecut deşi băncile sale au semnalat 17.900 de tranzacţii suspecte, indică date ale Reauters, evidenţiind problemele pe care statul baltic le va avea în repararea reputaţiei sale serios afectate recent.
Premierul Maris Kucinskis s-a angajat să investească mai mult în monitorizarea băncilor după ce acuzaţiile formulate de SUA au dus la închiderea ABLV, a treia mare bancă a ţării.
Washingtonul, un important aliat militar al fostului stat sovietic, urmăreşte îndeaproape cum Letonia încearcă să rezolve problema operaţiunilor de spălare de bani, multe dintre ele bănuindu-se că ar implica clienţi ruşi bogaţi.
Vierturs Burkans, aflat la şefia agenţiei letone pentru combaterea spălării de bani de două decenii, ar avea nevoie de mai multe resurse pentru monitorizarea băncilor, cât şi de reducerea numărului de dovezi necesare pentru urmărirea în justiţie a suspecţilor.
Numărul tranzacţiilor neobişnuite sau suspecte din Letonia notificate la autorităţi este mult mai redus comparativ cu Elveţia şi UE.
Letonia a aderat la zona euro în 2014 şi a transferat ulterior supervizarea băncilor sale către BCE, însă ţara nu a reuşit să scape de suspiciunile privind controalele financiare relaxate. „În Letonia, avem cea mai bună legislaţie. Problema este legată de punerea în aplicare“, spune fostul ministru al justiţiei Janis Bordans.
De la obţinerea independenţei de Rusia în 1991, mai multe bănci letone
s-au autopromovat drept o cale de acces către pieţele occidentale pentru clienţi din Rusia şi state fost sovietice ca Ucraina, promiţând confidenţialitate similară cu cea din Elveţia pentru clienţii săi.
În 2015, băncile letone deţineau depozite de aproximativ 12 miliarde de euro pentru clienţi străini. Potrivit bancherilor şi oficialilor, o mare parte a banilor proveneau din Rusia. Unii clienţi au profitat de asemenea de o schemă de acordare de permise de şedere ce le permitea să călătorească liber în mare parte a Europei continentale în schimbul depunerii a 280.000 de euro la o bancă timp de cinci ani.
Peste 200 milioane de euro cash au fost retrase din Letonia anul trecut, valoarea totală a bancnotelor care au ieşit din statul baltic din 2015 depăşind 750 milioane de euro.
Un oficial guvernamental a declarat că se analizează introducerea unei taxe de risc în cazul băncilor care fac business cu clienţi a căror identitate este neclară. Guvernul vrea de asemenea să înlesnească retragerea licenţelor bancare şi să impună restricţii mai drastice pentru retragerea cashului din Letonia.
Deşi unii politicieni şi bancheri spun că băncile letone îi va deservi în continuare pe ruşii bogaţi indiferent de ce măsuri vor fi luate, alţii sunt optimişti cu privire la impactul reformelor avute în vedere.