Infrastructura, subiect de dispută în campania electorală germană

Problema infrastructurii deficitare a Germaniei a câş­tigat o poziţie centrală în cam­pania pentru alegerile federale din septembrie din Germania după ce Martin Schulz, liderul social-democraţilor, s-a angajat să investească miliarde de euro în şcoli, drumuri şi infra­struc­tură digitală, scrie Financial Times.

Cancelarul german Angela Merkel a respins însă planul acestuia, spunând că princi­palul obstacol în calea unor cheltuieli mai mari pentru infrastructură nu este lipsa banilor, ci planificarea.

Angajamentul lui Schulz face parte dintr-un amplu plan pentru economia germană me­nit să dea un impuls unei can­didaturi afectate de ratinguri în scădere în sondajele de opinie şi un sprijin în creştere pentru Merkel. În centrul planului stă o propunere privitoare la o „obligaţie de investiţii“ prin care viitoarele guverne ar urma să cheltuiască veniturile exce­den­tare pe infrastructură. Ideea este modelată după „frâna dato­riilor“, un amenda­ment adoptat în 2009 care intezice celor 16 guverne regionale ale Germaniei să înregistreze deficite fiscale.

Nu este clar dacă propu­nerea va avea succes în rândul electoratului care s-a dovedit până acum opus lui Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European care nu a deţinut niciodată o poziţie guverna­mentală importantă. Totuşi, un sondaj realizat în mai de Emnid, 60% dintre nemţi vor ca excedentul bugetar al ţării să fie cheltuit pe infrastructură, în timp ce 19% vor ca acesta să fie cheltuit pe reduceri de taxe şi 17% pe reducerea datoriilor statului. Concentrându-se pe această problemă, Schulz adop­tă o poziţie similară celei a FMI, care a îndemnat Ger­mania să cheltuiască mai mult pe infrastructura publică. Fondul spune că astfel vor fi încurajate investiţiile private care vor contribui la reducerea masivului excedent de cont curent al ţării.

Într-o declaraţie recentă, social-democraţii arată că dacă vor câştiga alegerile din sep­tembrie vor lansa o „ofensivă de investiţii“ de 30 de miliarde de euro pe următorii patru ani, vizând sectoare ca energia verde, cabluri de fibră optică, cercetare şi dezvoltare, dru­muri şi reţele de căi ferate. Şcollie, grădiniţele, spitalele şi azilurile ar fi de asemenea sectoare beneficiare.

Schulz a arătat că planurile vor fi finanţare din execedentele bugetare ale guvernelor federal, regionale şi locale, care se ridică la 56 miliarde de euro, şi din majorarea ratei superioare a taxei pe venituri de la 42 la 45%.

Alte partide au ridiculizat planul lui Schulz. Andreas Scheuer, secretar general al CSU, partidul soră al partidului creştin-democrat al lui Merkel, a arătat că statele cu guverne social democrate au avut deja „mega oportunităţi de a investi în educaţie şi infrastructură, dar nu au profitat de acestea“.