Studiu: Raportul dintre salariul minim şi cel mediu se apropie de 44%, în creştere, dar încă inferior celor din Polonia, Slovenia sau Ungaria,

Raportul ideal pentru România între salariul minim brut pe economie şi cel mediu este de 50%, prag care maximizează beneficiile în economie şi societate, piaţa locală se apropie în prezent la un nivel de 44%, mult mai ridicat decât în urmă cu 10 ani, dar încă inferior celor din Polonia, Slovenia, Ungaria, Letonia şi Lituania, potrivit studiului ”Salariul minim ca instrument de politici publice – pro sau contra?”, realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung România. 

„Dacă până în 2014 România se afla în partea inferioară a clasamentului european, cu o pondere a salariului minim în câştigul salarial mediu de 35%, în mai 2016 se va ajunge în partea superioară, ponderea de 44% fiind una compatibilă cu nevoia de reducere a inegalităţilor economice, a sărăciei şi a deprivării materiale şi stimularea eficienţei în muncă”.

Începând cu 2004, salariul minim a fost corelat cu dinamica inflaţiei şi nu cu creşterea economică şi a veniturilor, astfel că în 2007 salariul minim reprezenta numai aproximativ un sfert (25%) din cel mediu. Dinamica a fost diferită de cea medie înregistrată în ţările din regiune, în contextul în care ponderea salariului minim în respectivele economii depăşea pragul de 40%. 

Potrivit autorilor studiului, abia creşterea salariului minim cu aproximativ 40% în anul 2008, comparativ cu 2007, a contribuit la stabilizarea proporţiei în intervalul 30-32% din salariul minim în perioada crizei economice. Începând cu 2013 au avut loc 7 majorări succesive ale salariului minim, măsurile fiind corelate cu cele privind diminuarea fiscalităţii şi relansarea economică.  Ponderea în salariul mediu a sporit între 2013-2016, ritmul de creştere fiind unul ridicat comparativ cu economiile din regiune, dar nivelul la care s-a ajuns (41,3% în Q1 2016 si 44% în mai 2016) este inferior celor din Polonia, Slovenia, Ungaria, Letonia şi Lituania.