Cultivatorii de tomate în sere şi solarii vor primi 3.000 de euro pe an de la Ministerul Agriculturii, cu condiţia să îşi vândă producţiile în extrasezon
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va acorda producătorilor agricoli câte 3.000 de euro pe an pentru a cultiva roşii în spaţii protejate precum sere sau solarii, astfel încât consumul intern se fie asigurat de producţia autohtonă, potrivit un proiect de hotărâre de guvern elaborat de MADR care a fost aprobat săptămâna trecută în cadrul şedinţei de guvern de vineri.
Pentru a beneficia de aceşti bani, producătorii trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 metri pătraţi, să obţină o producţie de cel puţin două kilograme pe metrul pătrat şi, cel mai important, şă îşi valorifice producţiile în extrasezon, respectiv în perioadele ianuarie-mai şi noiembrie - 20 decembrie inclusiv, altfel va trebui să returneze banii primiţi, potivit condiţiilor de eligibilitate prevăzute în proiect de hotărâre de guvern.
„Toate sunt bune şi frumoase, o singură chestie ne deranjează: perioadele în care se livrează producţiile de roşii sunt nerealiste, pentru că nu poţi să produci în România, în solarii neîncălzite, când temperaturile sunt în jur de un grad Celsius. Propunerea şi insistenţa noastră este să prelungim prima perioadă de livrare până la 31 iulie şi perioada din iarnă să fie avansată cu o lună, să înceapă din octombrie şi până în decembrie“, a declarat pentru ZF Aurel Tănase, preşedintele Organizaţiei Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare din Legume şi Fructe (OIPALF), care a contribuit la conceperea proiectului de hotărâre de guvern.
În 2015 producţia de tomate a României a fost de 695.000 de tone, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în timp ce consumul naţional a fost de 767.000 de tone, cu circa 10% mai mare decât producţia, potrivit calculelor ZF realizate pe baza consumului mediu anual pe cap de locuitor (38,6 kg/an) raportat la populaţia României (19,8 mil. locuitori în 2015). Astfel, rezultă un deficit anual de 72.000 de tone de tomate pe piaţa locală, din care cea mai mare parte este acoperită din importuri.
„Noi am fi foarte mulţumiţi dacă am acoperi consumul din producţia internă ca sa reducem importurile“, a spus Aurel Tănase, preşedintele OIPALF.
Din punct de vedere valoric, România a importat în 2015 roşii de 54,3 mil. euro şi a exportat de doar 0,9 mil. euro, valoarea exporturilor fiind de 60 de ori mai mică decât valoarea importurilor, potrivit datelor INS.
Pentru ca producţiile fermierilor să ajungă pe raftul supermarketurilor, Aurel Tănase consideră că roşiile ar trebui produse uniform şi centralizate, adică colectate de la fermieri şi ulterior vândute, pentru că dacă nu se urmăreşte tot lanţul de la producţie la valorificare, acest ajutor de minimis nu îşi va atinge obiectivul.
„Ca să dirijăm producţia spre supermaketuri, trebuie să concentrăm producţiile, ceea ce presupune să folosim acelaşi hibrid, acelaşi moment de semănat, aceeaşi tehnologie, ca să se coacă roşiile la toţi în acelaşi timp. Apoi să creăm un centru de colectare, unde să le restrângem şi să nu încărcăm într-o maşină Dacia Papuc, ci într-un camion de câteva tone şi să le ducem la un operator. Degeaba le produci, dacă nu mergem până la capăt“, a spus preşedintele OPIA Legume Fructe.
Pentru această schema de ajutor intitulată „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate”, MADR a prevăzut 40 de milioane de euro bani de la bugetul de stat.