Reconfigurarea Parlamentului ar putea să dea o nouă formă pentru 4-5 legi care au bulversat mediul de business în ultimii doi ani
Actualul Parlament a bulversat mediul de business în ultimul an prin legi care au afectat profund piaţa bancară – legea dării în plată şi a conversiei –, piaţa de retail – legea „51% produse româneşti în supermarketuri“ – sau piaţa ţigaretelor – legea antifumat în spaţii publice. Întrebarea este: cum se vor reaşeza forţele politice şi ce consecinţe vor fi dacă PSD sau PNL vor ajunge la guvernare cu aceste legi?
„Odată ce avem finalizat procesul electoral, trebuie să avem o claritate în ceea ce priveşte majoritatea din Parlament, să vedem orientarea politicilor economice cu mai puţin populism şi o responsabilitate mai mare în ceea ce priveşte luarea deciziilor. Una dintre misiunile imediate ale viitorului Parlament este aceea de a clarifica legile aflate în prezent în diverse faze de aprobare: avem legea dării în plată care trebuie probabil rediscutată în Parlament după decizia Curţii Constituţionale, legea conversiei care e la Curtea Constituţională şi trebuie să vedem cum se finalizează, legile care presupun creşteri de salarii, pensii şi reduceri de taxe care se află în diverse faze de aprobare în Parlament şi care trebuie revizuite“, a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Nebuloasa creată în anul acesta de legea dării în plată şi de legea conversiei putea fi evitată dacă actualii parlamentari ar fi adoptat la timp legea insolvenţei persoanelor fizice, având în vedere că România este penultima ţară din Uniunea Europeană care nu are o astfel de lege, crede economistul Laurian Lungu.
„Problemele au fost artificial create dintr-un anumit punct de vedere, pentru că dacă am fi avut în vigoare legea insolvenţei persoanelor fizice, atunci lucrurile s-ar fi rezolvat normal, nu am fi avut atât de multe «follow-up-uri» precum legea dării în plată şi a conversiei, care ar fi devenit astfel redundante“, spune Laurian Lungu.
El a spus că legea insolvenţei persoanelor fizice ar fi trebuit să intre în vigoare în decembrie anul trecut, însă termenul s-a amânat pe motiv că nu exista infrastructură în teritoriu, birouri specializate în care să fie consiliate persoanele care apelează la această lege.
„În mod normal, ar trebui ca legea insolvenţei persoanelor fizice să intre în vigoare de la 1 decembrie 2017. Nu ştiu cum se va face, pentru că eu cred că ar putea să fie aspecte contradictorii între legea dării în plată şi legea persoanelor fizice, ar putea să existe nişte clauze care se încalecă unele pe altele“, a mai spus Laurian Lungu.
Legea clawback trebuie schimbată pentru că unele medicamente devin nerentabile
O altă prioritate care ar trebui să fie pe agenda viitorilor parlamentari este modificarea legii care a introdus taxa de clawback, care impune producătorilor de medicamente să returneze statului o parte din profitul realizat în urma vânzărilor de medicamente compensate care depăşesc suma alocată lor de la fondul de asigurări.
„Este clar nevoie de modificarea legii în aşa fel încât produsele care costă sub 50 de lei să nu mai fie supuse taxei de clawback pentru că există un risc major de a fi scoase din nomenclator, devenind nerentabile. De asemenea, taxa trebuie schimbată urgent pentru că în acest moment producătorii plătesc pentru adaosurile comerciale ale medicamentelor, lucru care este injust şi inacceptabil (...) Această taxă s-a transformat dintr-o modalitate de a controla consumul de medicamente într-o sursă de venit pentru Ministerul Finanţelor, ceea ce frânează orice fel de investiţii în dezvoltarea industrială a producătorului“, a spus Dragoş Damian, CEO al companiei farmaceutice Terapia din Cluj şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.
El a mai spus că, aşa cum a semnalat şi şeful companiei Antibiotice din Iaşi, Ioan Nani, costul companiilor farma cu taxa clawback a ajuns să fie la aproape acelaşi nivel cu costurile salariale, ceea ce înseamnă că „în loc să investeşti în dezvoltare şi în crearea de locuri de muncă, plăteşti taxa clawback pentru adaosurile comerciale şi veniturile realizate de alţi operatori“.
E nevoie de facilităţi fiscale pentru produsele create de cercetătorii români
Legat de alte arii în care ar trebui să intervină viitorii parlamentari, Dragoş Damian spune că ar trebui să se extindă mai mult aria de acoperire a facilităţilor fiscale destinate activităţii de cercetare-dezvoltare.
Din toamna acestui an, angajaţii care lucrează în domeniul cercetării-dezvoltării aplicative şi tehnologice beneficiază de scutirea impozitului pe venit de 16%, iar firmele beneficiază de deducerea suplimentară cu 50% a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea din impozitul pe profit (măsură care exista în legislaţie şi anterior, dar nu se aplica şi centrelor de dezvoltare ale multinaţionalelor).
„Măsurile trebuie să fie de aşa natură încât fructul cercetării efectiv să beneficieze de anumite facilităţi fiscale şi nu numai activitatea de cercetare. Cu alte cuvinte, trebuie ca şi produsul sau serviciul rezultat din activitatea de cercetare din România să beneficieze de facilităţi fiscale, pentru că acesta poate fi transferat în grup şi să aducă beneficii şi de peste alte pieţe. Multe ţări fac asta“, a mai spus Dragoş Damian.
Viitorii parlamentari ar trebui să vină cu un set de politici economice şi direcţii foarte clare şi să lucreze cu nişte proiecţii vizavi de impactul bugetar al unor măsuri, dar să se şi asigure că au resurse financiare pentru măsurile pe care le propun, spun analiştii.
„Toate programele partidelor politicie din prezent promit că după alegeri îţi dau şi luna de pe cer, problema e că diferenţa dintre promisiuni şi realizări este imensă. Nu am văzut nicăieri în lume investiţii de o asemenea anvergură, cum este promisiunea celor 9 spitale regionale, într-un singur ciclu politic. De curiozitate, m-am uitat peste programele partidelor din 2012, unde am văzut că până în 2016 trebuia să fie gata autostrada Comarnic-Braşov“, a mai spus analistul economic Laurian Lungu.
Parlamentarii trebuie să aibă mai puţine proiecte, dar să le ducă până la capăt
În opinia lui, parlamentarii trebuie să recâştige în primul rând credibilitatea în politicile economice şi să-şi asume 2- 3 direcţii de dezvoltare şi proiecte care să aibă o finalitate până îşi încheie mandatul.
„Niciunul dintre partidele politice nu spune care sunt sursele de finanţare de care dispune în următorii patru ani, pentru că nimeni nu a făcut o proiecţie de acest gen. A încercat PSD ceva firav, dar şi acolo există inconsistenţe mari în cifrele prezentate“, a mai spus Laurian Lungu.
În ceea ce priveşte alte legi controversate discutate în ultimul an, Laurian Lungu spune că, în ceea ce priveşte legea care interzice fumatul în spaţiile publice trebuie aplicate prevederile legislaţiei europene, însă legea care impune 51% produse româneşti în supermarketuri încalcă principiile concurenţei.
„Dacă nu ai suficiente produse româneşti dintr-o anumită categorie care să reprezinte 51% din nevoia supermarketului, cum faci? Cum verifici aceste lucruri, te duci în control la fiecare magazin? Sigur, trebuie acordată o atenţie mai mare produselor româneşti, dar trebuie gândite altfel politicile, nu trebuie să te duci pe ultima verigă a lanţului de distribuţie şi impui această cotă arbritară“, a mai spus Laurian Lungu.
Ce legi au născut cele mai multe controverse în ultimii ani
51% produse româneşti în supermarketuri
♦ Act normativ: Legea nr. 150/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare
♦ Stadiu: promulgată
♦ Iniţiator principal: Nini Săpunaru, deputat PNL
♦ Principalele prevederi:
Comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Fac excepţie de la aceste prevederi comercianţii care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active total de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei.
Legea taxei clawback
♦ Act normativ: OUG 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii
♦ Stadiu: promulgată
♦ Iniţiator: Guvernul României (condus la acea vreme de Emil Boc)
♦ Principalele prevederi:
Deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii legali ai acestora au obligaţia de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc şi pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, o contribuţie trimestrială calculată conform prezentei ordonanţe de urgenţă.
Legea antifumat în spaţiile publice
♦ Act normativ: Legea nr.15 din 29 ianuarie 2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun
♦ Stadiu: promulgată
♦ Iniţiator: Aurelia Cristea, deputat PSD
♦ Principalele prevederi:
Prezenta lege stabileşte unele măsuri privind prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun, prin interzicerea completă a fumatului în toate spaţiile publice închise, în spaţiile închise de la locul de muncă şi în locurile de joacă pentru copii, prin inscripţionarea pachetelor cu produse din tutun, prin desfăşurarea de campanii de informare şi educare a populaţiei, informarea consumatorilor cu privire la produsele din tutun pe care urmează să le achiziţioneze, prin indicarea în produsele finale a conţinutului de gudron, nicotină şi monoxid de carbon, prin unele măsuri privind utilizarea ingredientelor pentru produsele din tutun, având ca scop protejarea sănătăţii persoanelor fumătoare şi nefumătoare de efectele dăunătoare ale fumatului, prevenirea răspândirii fumatului în rândul minorilor şi asigurarea unui nivel adecvat al calităţii vieţii populaţiei din România.
Legea dării în plată
♦ Act normativ: Legea nr. 77 din 28 aprilie 2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite
♦ Stadiu: promulgată, dar cu modificări ulterioare de la Curtea Constituţională
♦ Iniţiator: Daniel Zamfir, deputat PNL
♦ Principalele prevederi:
Consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord. Prevederile prezentei legi nu se aplică creditelor acordate prin programul Prima casă.
Legea conversiei
♦ Act normativ: Ordonanţa de urgenţă nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori
♦ Stadiu: trimisă de Guvern la Curtea Constituţională
♦ Iniţiator: Daniel Zamfir, deputat PNL
♦ Principalele prevederi:
Creditorul se asigură că, în cazul în care un contract de credit se referă la un împrumut în valută, contractul prevede dreptul consumatorului de a putea converti, oricând pe parcursul relaţiei contractuale, contractul de credit într-o monedă alternativă.
Creditorii se asigură că, în cazul în care un consumator deţine un împrumut în valută, acesta este avertizat periodic, ori de câte ori este cazul, dar cel puţin lunar, pe suport hârtie sau pe alt suport durabil de comun acord agreat între părţi, cu confirmare de primire, cel puţin în cazurile în care valoarea totală plătibilă de consumator care rămâne de rambursat sau al ratelor periodice variază cu mai mult de 20% în raport cu valoarea la care s-ar ridica dacă s-ar aplica cursul de schimb de la momentul încheierii contractului între moneda contractului de credit şi moneda naţională. Avertizarea îl informează pe consumator în legătură cu o creştere a cuantumului total plătibil de către acesta, prezintă dreptul de conversie într-o monedă alternativă şi condiţiile în care se poate efectua acesta.
Conversia contractului aplicabilă în temeiul prevederilor prezentului capitol se aduce la cunoştinţa consumatorului în FEIS şi în contractul de credit. FEIS include un exemplu ilustrativ al impactului pe care îl are o fluctuaţie valutară de 20%.