Cele cinci evenimente care au marcat săptămâna: Lidl trece pentru prima oară de un mld. euro, OMV face mai mulţi bani din benzinării, o bancă din România va fi cumpărată de un miliardar ex-sovietic

Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.

  

A murit Ioan Dan Niculescu, omul care l-a făcut pe Iohannis preşedinte  

Ioan Dan Niculescu, unul dintre coordonatorii campaniei online a preşedintelui Klaus Iohannis la alegerile prezidenţiale din 2014, a murit într-un accident rutier produs, aseară, pe DN2.  

Potrivit unor declaraţii ale purtătorului de cuvânt ISU Suceava, "Accidentul s-a produs între un autoturism şi o autoutilitară platformă cu un utilaj în spate. La faţa locului au venit pompierii militari de la Fălticeni şi un echipaj SMURD." Şoferul autoturismului era încarcerat, iar în autoutilitară se aflau două persoane cu traumatisme uşoare. 

"Şoferul autoturismului a fost descarcerat, iar cei de pe ambulanţă au declarat decesul întrucât acesta avea traumatisme incompatibile cu viaţa. Nu s-a mai putut face practic nimic pentru salvarea lui", a completat purtătorul de cuvânt al ISU Suceava, Alin Găleată.

La intrarea în satul Roşiori, comuna Vadu Moldovei, Ioan Dan Niculescu, de 38 de ani, care conducea un VW Golf, a intrat cu viteză într-o curbă şi a derapat, intrând pe contrasens în coliziune cu o autoutilitară.  

Conform agenţiilor de ştiri, Ioan Niculescu a murit pe loc. 

Ioan Dan Niculescu a absolvit Facultatea de Drept la Iaşi în 2002, dar nu a profesat ca avocat, ci a intrat în publicitate ca freelancer. În 2004 şi-a deschis deschis propria agenţie de creaţie.  

Alături de Vlad Tăuşance şi Radu Negulescu, Ioan Dan Niculescu a coordonat cea mai de succes campanie politică online din România. În campania pentru Klaus Iohannis, el a fost cel care a stabilit coordonatele de brand.

 

Un grup financiar din Letonia cu un miliardar ex sovietic în spate a preluat o bancă din România. Grupul este condus de fostul CEO al Bancpost

4finance Holding, unul dintre cele mai mari grupuri de consumer financing digital din Europa, a primit aprobarea de la banca centrală din Bulgaria pentru achiziţia TBI Bank EAD, care are o sucursală în România, urmând să cumpere 100% din compania-mamă TBIF Financial Services. 

ZF a scris despre această tranzacţie în 2015, dar atunci TBI România a negat informaţia: Un grup financiar din Riga face due diligence la sucursala de la Bucureşti a TBI Bank

Grupul 4finance, condus de fostul CEO al Bancpost, George Georgakopoulos, va plăti aproximativ 75 mil. euro pentru achiziţia băncii din Bulgaria, iar tranzacţia ar putea să se finalizeze în iulie 2016.

4Finance are operaţiuni în 15 ţări şi şi-a început afacerile în 2008 în Riga, Letonia.

 

În luna mai, grupul 4Finance a atras 100 mil. euro pe cinci ani de pe piaţa financiară, pentru care trebuie să plătească o dobândă de 11,25%/an.

TBI Bank EAD avea la sfârşitul primului trimestru active de 279 mil. euro şi a făcut profit de circa 4 mil. euro.

În spatele 4Finance se află investitori din blocul ex-sovietic, în frunte cu miliardarul Oleg Boyko. 

Fostul CEO de la Bancpost preia conducerea unui grup internaţional de consumer finance digital cu sediul la Riga, în Letonia

George Georgakopoulos, fostul CEO al Bancpost, va prelua conducerea unei companii de consumer financing digital, 4Finance, cu operaţiuni în 15 ţări, care şi-a început afacerile în 2008 în Riga, Letonia, conform unor surse de pe piaţa financiară. În aprilie, Georgakopulous, care se afla în România la Bancpost din 2007, a anunţat surprinzător că pleacă pentru a prelua o poziţie în acelaşi domeniu, dar cu o deschidere mai mare. El nu a dorit să menţioneze atunci unde va pleca, iar acum nu a putut fi contactat. Georgakopoulos este un bancher de retail. Finance are deja operaţiuni în România prin IFN-ul Zapplo, o firmă care acordă împrumuturi pe termen scurt de valoare mică, dar cu o dobândă mare.  De asemenea, 4Finance este în discuţie pentru a prelua TBI Bank România, o sucursală a unui grup financiar din Bulgaria. În spatele 4Finance se află investitori din blocul ex-sovietic. 

În mai, grupul 4Finance a atras 100 de milioane de euro pe cinci ani de pe piaţa financiară, pentru care trebuie să plătească o dobândă de 11,25%/an. Acest grup, înfiinţat în 2008, are operaţiuni în Argentina, Armenia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Georgia, Letonia, Lituania, Mexic, Polonia, România, Spania şi Suedia. Conform datelor publicate pentru 2015, grupul avea împrumuturi acordate de 1 miliard de euro, venituri de 318 milioane de euro şi un profit de 64 de milioane de euro. Creditele neperformante se situau la 9%. Capitalul grupului era la finalul anului trecut de 173 de milioane de euro. După plecarea lui Georgakopoulos, la Bancpost, a noua bancă din România controlată de grupul elen EFG, vine Philippos Karamanolis, cel care conducea operaţiunile EFG din Serbia.

 

Bancherul italian care a contribuit din umbră la creşterea spectaculoasă a Băncii Transilvania a murit

În 2001, într-o Românie cenuşie care visa la Uniu­nea Europeană şi care la zi încerca să digere scandalul FNI (cel mai mare faliment al unui fond mutual) şi repercusiunile lui asupra sistemului bancar de stat umplut de credite neperformante, la Cluj ateriza un bancher italian.

Cu o experienţă de trei decenii, Roberto Marzanati fusese trimis de BERD - unul dintre cei mai mari creditori ai României - să-i supravegheze noua investiţie: achiziţia a 15% din Banca Tran­sil­va­nia, pentru care plătise 6,2 mil. dolari, bani destul de mulţi la vremea respectivă. Atunci Banca Tran­sil­vania, care nici nu era în top 10, fuse­se evaluată la 41 mil. dolari. Înfiinţată în 1994 de un grup de oa­meni de afaceri din Cluj, ban­ca încerca să iasă în lu­me şi avea nevoie de un partener, dar şi de bani proaspeţi.

Marzanati intrase în boardul băncii ca vice-preşedinte, iar în 2002, pentru un an, chiar a fost preşedinte, fiind unul dintre cei care au stat la baza unei prime decizii cruciale care a schimbat evoluţia unei bănci regionale.

Împreună cu Horia Ciorcilă, unul dintre fonda­tori şi apoi preşedintele băncii până acum, au schim­bat strategia băncii şi-au adus la conducerea executivă pe Robert Rekkers, un olandez care fusese trimis la Bucureşti să conducă operaţiunile din România ale băncii olandeze ABN Amro.

Din 2002, banca din Cluj a început să alerge în toată ţara pentru a se extinde şi a câştigat teren într-o piaţă unde bănci internaţionale începuseră să intre. BERD şi ceilalţi acţionari au continuat să investească în Banca Transilvania pentru a ţine pa­sul cu creşterea economică, care a venit pe ne­aşteptate în România. De la 41 de milioane de dolari, valoarea băncii ajunsese în 2007, în perioada de boom, la aproape 2 miliarde de euro, Banca Tran­silvania fiind pe toate listele ca ţintă de achi­ziţii. În toamna lui 2008 totul s-a schimbat peste noap­te, iar de la o strategie de creştere banca a fost nevoită să treacă la o strategie de criză. Marzanati a susţinut din umbră deciziile conducerii executive de a trece criza (în toamna lui 2008, într-o discreţie de­plină, banca a fost nevoită să ceară ajutorul BNR pen­tru a nu intra în criză de lichiditate şi a nu i se închide uşile de către ce­le­lalte bănci, atunci când nimeni nu avea încredere în nimeni) şi mai ales de a profita de ea atunci când a fost momentul. Peste ani, Ciorcilă a spus că atunci, la începutul crizei, a luat decizia să crească pentru a supravieţui, în condiţiile în care trendul celorlalte bănci era de a-şi re­duce creditarea. Marzanati, ca repre­zen­tant al ce­lui mai mare ac­ţio­nar al băncii, a sus­ţi­nut această strategie ce pă­rea sinucigaşă atunci când toată lu­mea fugea de bănci şi nimeni nu ştia ce se află în bilanţul lor.

Această mişcare a dat roade, astfel încât sfârşitul crizei a adus Banca Transil­vania în po­ziţia de a fi câşti­gă­toare, şi mai mult decât atât, de a avea resursele şi dorinţa de a cumpăra alte bănci care, cu câţiva ani în urmă, erau mai mari decât ea. În august 2014, pe masa celor din Cluj  a venit pro­pu­ne­rea de a cumpăra Volks­bank România, care în 2008 era nu­mă­rul trei în România. Marzanati a susţinut aceas­tă idee care la în­ce­put părea exotică. În nu­mai trei luni, cele do­uă părţi s-au înţeles, de fapt Volksbank a lăsat bani pe masă ca să fie cumpărată, iar aceas­tă mişcare a pro­pul­sat ban­ca din Cluj pe poziţia a treia, în coasta BRD, numărul doi pe piaţă. În mai 2016, va­loa­rea Băncii Tran­silvania a re­venit la 1,9 mld. euro, fiind una dintre cele mai bune investiţii pe care le-a realizat BERD vreodată.

Marzanati a fost una dintre persoanele care au crezut cel mai mult în potenţialul băncii, succes la care a contribuit cu know-how-ul şi experienţa lui de bancher. Ca reprezentant al BERD, italianul a fost membru în 11 bănci din regiunea fost co­mu­nistă, ceea ce i-a adus o experienţă extraordinară, pe care a folosit-o şi la Cluj, unde a activat ca mem­bru în board şi vicepreşedinte al băncii timp de 15 ani neîntrerupt. El a dus Banca Transilvania în Italia, la Roma.

Vorbitor a patru limbi străine (italiană, engleză, germană şi franceză), el locuia lângă Belfast, în Irlanda. A locuit ca expat în şase ţări. Deşi confruntat cu o boală grea, Marzanati a fost până în ultimul moment în legătură cu banca, mai ales că pe masă au venit multe idei de creştere şi, de ce nu, de noi achiziţii.

Horia Ciorcilă, cel care este preşedintele băncii de 15 ani, a spus despre Marzanati că „a contribuit la toate momentele importante ale băncii, iar deciziile comune au transformat Banca Transilvania în una dintre cele mai mari bănci din România, au schimbat configuraţia sistemului bancar şi s-au răsfrânt în mod pozitiv asupra echipei din punctul de vedere al motivării şi recunoaşterii perfor­manţelor acesteia“.

La finalul lunii mai 2016, Roberto Marzanati a decedat.

 

Mutaţie neaşteptată în structura de încasări a celui mai important jucător din energie. OMV Petrom face pentru prima dată mai mulţi bani din benzinării decât din exploatarea resurselor de petrol

Petrom, compania care ex­ploa­­tează aproape în tota­li­tate resursele de petrol ale României, a trecut anul tre­cut printr-o schimbare de struc­tură profundă, benzinăriile deve­nind principalul generator de business şi de profit al companiei, în timp ce ex­ploatarea de petrol şi gaze s-a scufundat în pierderi. Această mutaţie în struc­tu­ra financiară a companiei, deşi cel mai probabil temporară, oglindeşte fidel schimăbrile dramatice prin care a trecut pia­ţa petrolului la nivel global, unde ba­rilul s-a prăbuşit de la 100 de dolari la mai puţin de 50 de dolari. Estimările spe­cialiştilor din domeniu arată că iefti­nirea abruptă a petrolului a dus la anu­larea unor proiecte de 380 de miliarde de dolari, multe dintre investiţiile sus­tena­bile transformându-se în riscuri imposibil de asumat.

Potrivit datelor oficiale, anul trecut OMV Petrom SA, compania care con­cen­­trează activităţile de explorare şi pro­­ducţie ale grupului, a raportat afa­ceri de 13,6 mld. lei, cu 17% mai mici faţă de cele din 2014, şi pierderi de 696 mil. lei, primele de la privatizarea din 2004.

Odată cu prăbuşirea barilului de petrol, compania a fost obligată să apli­ce deprecieri semnificative în zona de explorare şi producţie, sondele nepro­fi­ta­bile fiind închise, lucru care se vede în scă­derea producţiei anul acesta. Deşi ope­raţional, la nivel consolidat, Petrom a izbutit să fie profitabilă, elemen­tele spe­cia­le au generat primele pierderi pen­tru companie din ultimul deceniu. Barilul de petrol a atins la începutul aces­tui an minimul ultimilor 12 ani după ce a scăzut sub pragul de 30 de do­lari, dar acum resursa se îndreaptă spre nivelul de 50 de dolari.

 

La cinci ani de la intrarea pe piaţă, Lidl a trecut de 1 mld. euro afaceri în 2015

Retailerul german Lidl, prezent pe piaţa locală cu aproape 200 de magazine, a obţinut anul trecut afaceri de 4,7 mld. lei (aproape 1,1 mld. euro), după un avans de 20% al businessului. Mai mult, profitul a ajuns la 172 mil. lei, aproape triplu faţă de 2014.

Retailerul german Lidl, prezent pe piaţa locală cu aproape 200 de magazine, a obţinut anul trecut afaceri de 4,7 mld. lei (aproape 1,1 mld. euro), după un avans de 20% al businessului. Mai mult, profitul a ajuns la 172 mil. lei, aproape triplu faţă de 2014.

 

Lidl a intrat pe piaţa locală oficial în 2011 prin preluarea unui alt discounter, Plus, care avea 107 magazine, Apoi, nemţii au deschis la rândul lor 80-90 de unităţi de la zero.
Oficialii discounterului spuneau anul trecut că nu mai e mult până la pragul de 1 mld. euro, fără a înainta însă un orizont de timp. Pe piaţa locală Kaufland, Carrefour, Metro Cash&Carry şi Auchan au depăşit acest prag în 2015, potrivit datelor existente în prezent.
Lidl este parte a grupului german Schwarz, care mai deţine local şi Kaufland. Acesta din urmă este liderul comerţului local, cu afaceri de circa 2 mld. euro anul trecut potrivit estimărilor ZF.