Mirungere/ de Horia Zilieru
Autor:
Horia Zilieru
10.10.2014
Între profan şi sacru dus de mână
Apare pe la margini de cetate
Întru a doua grea zidire bate
Vestigii dintr-o epocă bătrână
Fără psalmistul David. Înnoptate
La nordul pleoapei rune-adânci îngână
Agava aurorei de ţărână:
Veşmântul suprarealist a toate.
Subt paşii surzi vulcanul amuţitul
Sloboade pocăinţa lui opacă
„Legat de ceruri eu sunt pângăritul”
Înalta cârjă încă îi împacă
Preamult rămas în urmă răsăritul
Cu prea aproape-în faţă asfinţitul.