Scutirea de plata ratelor: cum se poate transforma o decizie populistă proastă într-o decizie bună
Scutirea de plata unor rate scadente acordata categoriilor mai putin norocoase de romani este la prima vedere o masura cu caracter re-distributiv - transferam profit de la actionarii bancilor catre indatoratii autohtoni - si stimulator pentru consum - romanii mai putin norocosi ar consuma mai mult produse si servicii realizate local si implicit ar sustine economia - . Ar fi frumos, si-ar spune stanga nostalgicii, ca inca odata, romanii mai putin norocosi sa fie cei care relanseaza economia.
Fara sa intru in dezbaterea politica cu parfum electoral european sau presidential, mi-as permite sa sugerez celor de la directia buget din ministerul de finante sa reexamineze citeva din consecintele acestui tip de decizie. Masura de scutire a taxelor discrimineaza intre:
clientii cu venituri mici si cei cu venituri mai mari ai bancilor. Daca clientii cu venitorui mici nu erau oricum bineveniti in banci, de acum incolo vor fi si mai putin incurajati de banci sa-si deschida conturi, sa ia imprumuturi, etc. pentru ca bancile vor trai cu frica ca decizii similare de scutire de plati sa fie luate din nou. Altfel spus, clientii cu venituri mici vor deveni paria bancilor !
romanii indatorati si cei neindatorati. Daca cei care s-au imprumutat déjà – mai putin norocosi - au si banii si scutirea de plata este posibil ca cei care nu s-au imprumutat déjà – tot nenorocosii - sa fie stimulati sa se imprumute. Excesul de lichiditate pune presiune pe banci si genereaza inflatie. Altfel spus, bancile vor fi si mai reticente sa acorde credit datorita hazardul moral !
bancile din spatiul EURO care au acces la lichiditatea ECB via LTRO si in principiul la lichiditate nelimitata de la bancile mama si bancile locale sau exterioare spatiului Euro care trebuie sa se finanteze pe piata scump si pe termen scurt. Bancile ar trebui sa finanteze diferenta de lichiditate impusa de masura guvernului ; in timp ce bancile din spatiul Euro pot duce o asemenea pozitie la 1% costuri, bancile din afara spatiului Euro (bancile romanesti, unguresti, turcesti, israeliene - pot avea costuri suplimentare de 5%. De obicei orice stat isi protejeaza bancile locale; se pare ca asta nu se aplica administratiei romane.
Decizia guvernului genereaza costuri suplimentare pt. banci generindu-le pierderi directe de venit echivalente cu scutirile de plati si prin cresterea costurilor administrative suplimentare in sensul ca bancile vor avea de renegociat zeci de mii de contracte mici.
Pe scurt, o masura populista care are un caracter aparent redistributiv si stimulator dar care dezavantajeaza bancile locale si cele din afara spatiului Euro, incurajeaza hazardul moral si descurajeaza bancile, pe viitor, in a acorda credite clientilor cu venituri mici.
Daca statul roman doreste intradevar sa-i ajute pe cei cu venituri mici o poate face mult mai bine intervenind direct fie prin:
credit fiscal celor cu venituri mici si venituri medii ; creditul fiscal poate fi orientat direct pentru rambursarea creditelor injectind in sistemul bancar o doza tolerabila de hazard moral; in contrapartida poti cere bancilor sa creasca creditarea catre romanii mai putin norocosi;
emiterea unor garantii pentru sumele similare;
finantarea pozitiei de lichididate a bancilor (relativ la acest tip de clienti) fie prin cash, fie printr-un asset swap - bonduri de stat in compensatia pierderii de lichiditate -. Aceasta masura este o injectie de hazard moral dar ramine tolerabila in contextul in care bancile din afara spatiului Euro nu sint dezavantajate si nu genereaza inflatie.
In formatul de credit direct fiscal sau de garantii sau de finantarea pozitiei de lichiditate a bancilor, ministerul de finante roman ar calca cu incredere si competenta pe urma Trezoreriei americane, franceze sau britanice in lupta impotriva Eurocrizei.
Bogdan Patriniche Director - Romanian Education Trust