Glencore negociază preluarea Prutul Galaţi: Miza sunt silozurile strategice ale producătorului de ulei
Traderul Glencore, unul dintre primii cinci jucători de pe piaţa locală a comerţului cu materii prime agricole, cu afaceri cumulate pe mai multe firme de 264 mil. euro anul trecut, negociază preluarea Prutul Galaţi, o companie cu afaceri de 115 mil. euro implicată în producţia de ulei vegetal, în comerţul cu cereale, plante oleaginoase, dar şi cu îngrăşăminte sau pesticide, afirmă mai multe surse din industrie.
"Primele contacte dintre cele două părţi au început încă de la începutul acestui an. Glencore este interesat de silozurile pe care le are Prutul în sudul ţării. Fabrica de ulei nu reprezintă neapărat o ţintă pentru că traderul nu are niciun interes să intre pe această piaţă, iar capacităţile de export ale unităţii sunt reduse", explică o sursă apropiată discuţiilor.
Oficialii Glencore şi Prutul nu au răspuns în niciun fel solicitărilor ZF prin care li se cerea să infirme sau să confirme negocierile. Atât Glencore, cât şi Prutul sunt două prezenţe discrete în mediul de business local, reprezentanţii acestor companii fiind reţinuţi în declaraţii.
Valoarea unei înţelegeri între elveţienii de la Glencore şi Marian Andreev, acţionarul Prutul, s-ar putea ridica la 20-22 milioane de euro pentru portofoliul de capacităţi de stocare (silozuri şi magazii) a materiilor prime agricole, potrivit calculelor ZF. Suma totală a unei astfel de înţelegeri ar putea fi însă şi mai mare, având în vedere şi valoarea fabricii de ulei vegetal din Galaţi.
Tratativele privind această preluare reprezintă una dintre cele mai importante mişcări făcute de gigantul elveţian Glencore după mai mulţi ani de absenţă de pe piaţa de achiziţii şi fuziuni. În urmă cu mai bine de şase ani casa de comerţ a preluat 51% din acţiunile Barter Trading Constanţa, un alt jucător de pe piaţa locală a cerealelor.
La mijlocul negocierilor este o reţea de silozuri pe Dunăre şi în Moldova
La mijlocul discuţiilor dintre gigantul Glencore şi Prutul se află reţeaua de silozuri şi magazii de cereale pe care compania românească o deţine de-a lungul Dunării, dar şi în mai multe judeţe din regiunea Moldovei. Înţelegerea dintre cele două părţi ar marca extinderea Glencore printr-o reţea de silozuri de-a lungul Dunării, o zonă de interes strategic pentru giganţii implicaţi în comerţul cu materii prime agriole. Interesul elveţienilor pentru o astfel de mişcare vine şi în contextul în care reţele de silozuri şi magazii de-a lungul Dunării se află deja în portofoliile rivalilor de la Alfred Toepfer şi Cargill.
Încheierea unui deal între Glencore şi Prutul ar duce şi la dublarea la aproximativ 1,1 milioane de tone a capacităţilor de stocare din România ale gigantului elveţian, potrivit calculelor ZF, făcute pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Finalizarea tranzacţiei va duce şi la intrarea directă a Glencore în judeţe precum Dolj, Teleorman, Ialomiţa şi Galaţi, unde Prutul deţine capacităţi totale de 92.000 de tone. Extinderea prin preluarea silozurilor şi magaziilor Prutul ar însemna şi consolidarea poziţiei Glencore pe Dunăre în judeţe precum Olt, Călăraşi sau Brăila, acolo unde traderul elveţian deţine silozuri importante.
Spre exemplu, în Călăraşi compania Prutul deţine două silozuri de mare capacitate ce pot fi umplute cu 161.000 de tone de cereale în timp ce Glencore controlează aici la rândul său un alt siloz gigant de 105.000 de tone. Reţeaua de silozuri şi baze de recepţie a materiilor prime agricole a Prutul a fost pusă pe picioare în aproximativ 12 ani, acţionarii producătorului de ulei făcând prima achiziţie în acest sens în Filiaşi în anul 2000. Ulterior achiziţiile s-au ţinut lanţ, iar compania s-a extins în localităţi precul Lehliu, Călăraşi, Lieşti sau Drăgăneşti Olt.
Au o fabrică de ulei în Galaţi renovată anul trecut
Pe lângă capacităţile de stocare, Prutul deţine în oraşul Galaţi şi o fabrică de ulei vegetal. Potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, acţionarii Prutul au instalat anul trecut o nouă linie în fabrică ce poate procesa 900 tone/zi de floarea-soarelui, 700 tone/zi rapiţă şi 600 tone/zi soia. "Interesul Glencore pentru piaţa uleiului din România este limitat. Prutul nu are un brand puternic şi nici o capacitate suficient de mare pentru a putea livra ulei brut la export", spun sursele ZF.
Piaţa locală a uleiului vegetal, estimată în fiecare an la 300-350 milioane euro, este împărţită autoritar de grupurile multinaţionale gigant Bunge şi Cargill lângă care îşi fac loc şi francezii de la Sofiproteol, prezenţi local prin intermediul Expur.
Cu toate acestea, fabrica de ulei din Galaţi a Prutul are o valoare imobiliară importantă în condiţiile în care este poziţionată în imediata vecinătate a proiectului de centru comercial Euromall, deţinut de grupul austriac Immofinanz.
Afacerile Prutul au ajuns la 115 milioane de euro anul trecut, după un avans de 38%, acesta fiind şi al treilea an de creştere consecutivă, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor (MF).