Minulescu, Macromex: Creşterea numărului de sărbători legale erodează posibilităţile de creştere

Aproape o treime din afacerile Macromex, liderul pieţei locale de distribuţie de produse congelate, provin din vânzările de branduri proprii, potrivit lui Dan Minulescu, antreprenorul care a fondat compania în urmă cu 20 de ani.

„În acest moment, brandurile Macro­mex aduc aproape 30% din cifra de afaceri. Aşteptăm o creştere de minim 15% în 2013, cu focus pe categorii şi brandurile Edenia, La Strada, pâine şi patiserie etc.“, a spus Dan Minulescu, CEO şi proprietar al Macromex, un business care va ajunge anul acesta la afaceri de 120 de milioane de euro, în creş­tere cu 30% faţă de 2011 (24% dacă avem în vedere indexul preţurilor, potrivit lui Minulescu).

Afacerile Macromex au revenit pe creştere în 2012 după ce şi în 2010, dar şi în 2009, compania a înregistrat scăderi ale vânzărilor faţă de anul anterior.

Cum a apărut brandul Edenia

În ultimul an, Macromex a pornit producţia comercială la fabrica de panificaţie congelată La Lorraine România din Câmpia Turzii, a lansat oficial brandul Edenia (brandul pro­priu de produse con­gelate - legume, peşte, semipreparate - şi chiar pâine), a dez­vol­tat con­ceptul de gela­terii La Strada şi a ex­tins vânzările în afara României.

„ Anul 2012 a fost pen­tru noi un an de focus pe creştere de cotă de piaţă. Am investit masiv în dez­vol­ta­re de produse şi consolidare de poziţie de piaţă în aproape toate categoriile în care ac­ti­văm. Această dezvoltare creează pre­mi­sele pentru o creştere sustenabilă a vân­zărilor în anii următori şi, în egală măsură, o creştere a pieţei“, a mai spus Minulescu.

La finele anului trecut, Macromex a lansat pe piaţa locală brandul Edenia, care are mai multe categorii de produse congelate (legume, peşte, semipreparate şi pâine). Compania are în plan ca în 2013 să lanseze noi produse marca Edenia, pe categoriile de legume şi semipreparate.

„Am identificat pe piaţa de semipre­parate o mare oportunitate de creştere. La patru luni de la lansare, prin acţiuni de sampling la nivel naţional, eram deja lideri pe segmentul de nuggets din pui, cu o cotă de piaţă de 36% în volum (50% în valoare)“, a spus Minulescu.

El a mai precizat că produsele Edenia se livrează deja în Cehia, iar în viitor compania are în plan lansarea brandului şi în Japonia, Franţa, dar şi în alte ţări.

Fără reduceri de personal

„Am înregistrat o creştere de 20% a vânzărilor pe angajat“, a mai spus Mi­nulescu, care con­tro­lează o companie cu un număr mediu de 376 de angajaţi în 2011.

Omul de afaceri spune că nu a fost nevoit să facă reduceri masive de costuri ca urmare a perioadei de criză, având în vedere că întotdeauna com­pania s-a concentrat pe optimizarea opera­ţiunilor pentru a exista un control al costurilor.

„Nu am avut şi nici nu întrevăd nevoia unei reduceri de personal.“

O altă schimbare în cadrul companiei a avut loc în luna iulie a acestui an, când s-a  finalizat procesul de fuziune a două companii, Macromex şi Macromex Food Service, care avea anul trecut afaceri de 15,5 milioane de euro şi 35 de angajaţi. „Chiar dacă procesul a fost complex şi scump, vedem deja un impact pozitiv asupra operaţiunilor, a nivelului de serviciu către client şi a costurilor.“

Politicienii nu reuşesc să înţeleagă nevoile mediului de business

În ceea ce priveşte influenţa mediului politic în cel al afacerilor, Minulescu spune că mai este cale lungă până când liderii politici din România „vor înţelege că economia privată are nevoie de mai mult decât a primit până acum”.

„Voi da un exemplu, chiar cu riscul de a deveni nepopular: creşterea numărului de sărbători legale erodează orice posibilitate de creştere economică. Pro­dusul intern brut este rezultatul activităţii umane. O zi liberă este 0,5% dintr-un an. Aşteptăm o creştere eco­no­mică de 0,7% anul acesta. O zi de muncă în plus poate face o diferenţă dramatică într-un an. 3- 4 zile libere suplimentare pot anihila orice efort de creştere economică“, mai spune Minulescu.

Antreprenorul dă exemplul Ger­maniei, a cărei industrie funcţionează mai bine decât cea din Franţa, ceea ce a făcut ca această ţară să treacă mai bine prin criză decât Franţa.

„Indexul de competitivitate al Franţei a scăzut dramatic datorită reducerii numă­rului de ore lucrătoare. Germania, SUA, Japonia sau alte ţări asiatice au creştere economică ce provine în mare măsură din munca umană intensă, motorul fiind în unele cazuri un sentiment patriotic profund, amplificat în urma unui război sau a unei crize, care uneşte populaţia.“

El spune că nu a văzut măsuri din zona politicului care să vizeze creşterea pro­ductivităţii companiilor şi chiar stimularea cantitativă a efortului depus de angajaţi, cu compensaţii financiare adecvate.

„Spre deosebire de Rusia, România nu poate miza pe resurse naturale ca sursă de creştere economică. Singura noastra şansă este în noi înşine. Iar clasa politică poate face diferenţa şi trebuie să îşi impună ca strategie economică creşterea competi­ti­vităţii noastre ca naţiune. Pe scurt, trebuie să muncim mai mult şi mai eficient, iar rezultatele acestui efort trebuie să se întoarcă printr-un sistem returnabil exact către cei care generează rezultate.“