Ce aşteptări au brokerii şi investitorii de la noii parlamentari aleşi

Pe bursele dezvoltate din Vest, alegerile legislative sau cele prezidenţiale reprezintă un moment de cumpănă pentru investitori, de reaşezare a portofoliilor sau chiar de schimbare a strategiilor dacă iese câştigă­toare o nouă majoritate politică.

La alegerile prezidenţiale din SUA din noiembrie analiştii pariau pe o apreciere a companiilor de sănătate după reconfirmarea lui Obama sau pe un avans al industriei de armanent în cazul victoriei lui Romney. După victoria democratului Obama, indicii bursei din New York au scăzut puternic, deoarece republicanul Romney era mai apropiat de Wall Street.

La Bucureşti, deşi rezultatele alegerilor parla­mentare anunţă o importantă majoritate politică a USL de 60% şi indirect un nou program de guvernare care va decide viitorul economiei în următorii patru ani, pe bursă nu s-a întâmplat nimic. Iar managerii de fonduri spun că nu se aşteaptă ca în viitor evoluţia anumitor companii listate sau sectoare de activitate să fie avantajată de noul legislativ, spre deosebire de situaţia din SUA.

"În SUA, victoria lui Obama a fost favorabilă evoluţiei companiilor din sănătate graţie programului "Obama Care" prin care preşedintele s-a angajat să crească accesul americanilor la serviciile medicale. În România nu putem spune că acţiunile Antibiotice sau Biofarm vor creşte pentru că USL s-a angajat prin măsuri social-democrate că va avea grijă de români", a spus Dan Popovici, director de investiţii la societatea de administrare OTP Asset Management.

Totuşi, privind evoluţiile de pe bursă din ultimii patru ani, se poate vedea cum deciziile politice au influenţat puternic unele acţiuni. De exemplu, numirea grupului american Franklin Templeton ca administrator al Fondului Proprietatea şi listarea la bursă a fondului, care au fost decizii politice, au urcat puternic preţul acţiunilor FP. Astfel, cine ar fi cumpărat acţiuni în noiembrie 2008, de pe piaţa gri, la un preţ mediu de circa 0,1 lei/acţiune, şi-ar fi înmulţit de şapte ori banii, din creşterea preţului acţiunilor şi din dividende. Tot de decizii politice depinde şi evoluţia viitoare a acţiunilor FP, deoarece pentru creşterea valorii fondului este necesar ca principalele companii din portofoliul fondului (Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica) să fie listate.

Creşterea SIF-urilor a fost susţinută şi de decizia Parlamentului de a ridica pragul de deţinere de la 1% la 5%, în decembrie 2011, care le-a permis acţionarilor

să-şi consolideze participaţiile şi să încerce să schimbe vechii administratori. Preşedinţii de SIF-uri, mulţi dintre ei numiţi politic în anii '90, au reuşit multă vreme să blocheze ridicarea pragului, folosindu-se de influenţa pe care o aveau mai ales în PSD. Ridicarea pragului de deţinere a venit în urma unei iniţiative din 2009 a senatorului Ovidiu Marian de la Arad, fost PD-L, cel care a câştigat acum un nou mandat pe listele USL.

Şi pentru companiile din sectorul energetic deciziile politice au impact major. De exemplu, liberalizarea preţului gazelor naturale ar putea urca profiturile Petrom, dar politicienii ar putea decide să suprataxeze profiturile obţinute de companii din liberalizare, ceea ce ar putea avea impact negativ asupra acţiunilor Petrom.

Totuşi, cu excepţia câtorva sectoare, bursa de la Bucureşti nu reflectă o imagine publică a economiei şi astfel nu are cum să pulseze odată cu ea. Bursa este dominată de companiile din sectoarele financiar şi energetic şi îi lipsesc emitenţi din retail, auto, agricultură, telefonie sau IT - seg­mente cu o pondere importantă în PIB. Cu cât sectoarele economice sunt mai bine repre­zentate pe bursă, cu atât aceasta este un barometru mai sensibil la mişcările din economie şi din mediul politic.

"Bursa are probleme structurale care o împie­dică să reacţioneze la ce se întâmplă în mediul politic. Nu politicienii vor rezolva problemele bursei. Bro­kerii, conducerea bursei alături de CNVM trebuie să se implice pentru a transforma bursa într-un instrument de finanţare pentru economie, altfel bursa riscă să dispară", a spus Rareş Nilaş, directo­rul general al societăţii de brokeraj BT Securities.

Un alt motiv al lipsei de impact este faptul că nici partidele politice nu au strategie economică coerentă.

Adrian Tănase, directorul general al societăţii de administrare ING Asset Management şi managerul celui mai mare fond de acţiuni, explică: "Nu pot nominaliza companii sau sectoare pe bursă a căror evoluţie să fie influenţată de culoarea politică a guvernanţilor. Până acum, acţiunile politice în România nu au reliefat o diferenţă ideologică clară astfel încât investitorii să poată previziona consecinţe clare asupra mediului economic sau asupra companiilor induse de culoarea politică a decidenţilor". Rareş Nilaş adaugă: "Nu este foarte clar cum va fi programul economic al viitorului guvern. Va fi dominantă o doctrină de stânga, social-democrată, sau de dreapta, liberală?"

Cu toate acestea, Tănase de la ING vede un punct forte pentru piaţa de capital în majoritatea de 60% obţinută de USL, care ar trebui să asigure, teoretic, stabilitate politică.

"Datorită sprijinului mult mai puternic în Parlament mă aştept ca noul guvern să poată iniţia şi implementa măsuri economice importante mult mai rapid şi eficient, cu efecte pozitive inclusiv asupra pieţei de capital locale".

Printre cele mai aşteptate măsuri de investitorii de pe bursă se numără continuarea programului de privatizări, care ar putea resuscita bursa.

"Pentru dezvoltarea pieţei de capital, continuarea programului privatizărilor prin bursă este foarte importantă dacă nu chiar decisivă. Cred că, odată cu dispariţia mizei politice, vom asista la accelerarea acestui program, foarte importantă în acest sens fiind şi prelungirea acordului cu FMI în martie 2013", a completat Tănase de la ING.

Investitorii şi-au pus în acest an mari speranţe în programul de privatizări prin care companii precum Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica ar fi trebuit să fie listate la bursă, însă speranţele au fost deşarte pentru că statul a derulat o singură ofertă secundară de vânzare, cea prin care a vândut 15% din acţiunile Transelectrica (simbol bursier TEL). Ofertele iniţiale de la Hidroelectrica, companie aflată încă în insolvenţă, Nuclearelectrica şi Romgaz, dar şi oferta secundară de la Transgaz au fost amânate. Investitorii speră că în 2013 statul va derula ofertele promise.

Cele mai mari temeri ale investitorilor faţă de viitorul Guvern sunt legate de fiscalitate, dar şi de prelungirea conflictului politic dintre preşedintele Traian Băsescu şi actualul premier Victor Ponta. Următoarele săptămâni sunt decisive pentru evoluţia economiei pentru că preşedintele Traian Băsescu trebuie să desemneze un premier care are zece zile la dispoziţie pentru a-şi forma un guvern şi un program de guvernare, pentru ca mai apoi să meargă pentru validare în Parlament. USL deţine o majoritate de 60% în Parlament şi vrea ca preşedintele să îl menţină în funcţie pe actualul premier Victor Ponta. În caz contrar, USL a ameninţat cu suspendarea preşedintelui. Suspendarea preşedintelui din vara acestui an şi organizarea referundumului de demitere au avun un impact puternic negativ asupra cursului valutar care a atins un maxim de 4,6397 lei pentru un euro pe 27 iulie.

"Bursa, cursul valutar şi randamentele titlurilor de stat vor beneficia dacă guvernul se formează repede şi va fi cât mai puţin zgomot politic, pentru că este un semnal de stabilitate transmis investitorilor străini. În caz contrar, activele financiare vor avea de suferit", a spus Dan Popovici de la OTP.

"Cel mai mare pericol pentru economie este ca noul guvern să crească sau să introducă noi taxe. După alegerile din 2009, TVA a fost majorat de la 19% la 24%. Sper că nu se va întâmpla la fel în 2013. O creştere a impozitelor va lovi şi mai mult în clasa de mijloc, oricum subţiată de mediul economic dificil", a mai spus Nilaş de la BT Securities.