Pisicile poliţiste/ de Stelian Ţurlea

Marta Petreu

Ionescu în ţara tatălui

Editura Polirom

Ediţia a treia, revăzută şi adăugită. Cartea aceasta a fost scrisă în timp, între 1991 şi 2000, şi publicată iniţial la Editura Biblioteca Apostrof, în 2001, ediţia întâi şi în 2002, ediţia a doua. Pentru ediţia de faţă autoarea susţine că a revăzut şi adăugit toate textele. În Addenda sunt publicate două răspunsuri polemice ale autoarei, ambele referitoare la unele opinii ale fiicei dramaturgului Eugene Ionescu. "Sunt conştientă de caracterul speculativ, iar nu demonstrativ, al unora dintre paginile mele, aşa că aştept cu nerăbdare şi curiozitate ca viitoarele cercetări de istorie literară să-mi confirme sau să-mi infirme speculaţiile."

Mihai Iovănel

Evreul improbabil

Mihail Sebastian: o monografie ideologică

Editura Cartea românească

O lucrare care a fost într-o primă formă o teză de doctorat."Cartea pleacă de la premisa că Mihail Sebastian este un autor care permite unificarea, compararea şi înţelegerea unor contexte altfel eterogene, prin datele ce pot fi găsite laolaltă în biografia lui. Un rol impportant, prin urmare, îl joacă arheologia ideilor vehiculate în epocă: de aici, cuvântul ideologic din subtitlu" "Critica lui Mihai Iovănel - scrie Paul Cornea - e metodică, intensiv analitică, abrazivă, lipsită de sentimentalism şi retorică, de o mare vioiciune argumentativă, perfect adecvată mobilului ideologic şi caracterologic pe care-l urmăreşte."

Rodica Ojog-Braşoveanu

320 de pisici negre

Editura Nemira

Simpatica Melania Lupu, cunoscută cititorilor din alte romane ale aceleiaşi autoare, o bătrânică de 63 de ani, a ajuns la închisoare şi se pregăteşte de evadare cu ajutorul unui englez venit în România comunistă să fure o statuie de aur! O acţiune uşor neverosimilă, dar care respectă canoanele romanului poliţist.

Titlul este dat de vânătoarea de pisici negre - o parte extrem de amuzantă a cărţii - în care, pentru a-l găsi pe Mirciulică, motanul Melaniei, englezul şi complicii săi răscolesc Bucureştii şi adună nu mai puţin de 320 de pisici negre.

Dumitru Radu Popa

Sfinţi, vânturi şi alte întâmplări

Editura Curtea veche

Cartea "rememorează începuturilor comunismului românesc, când răul de afară era atât de mare că până şi stihiile îşi dădeau mâna să poată face un dram de bine. În această ţară idolatră şi uitucă, puterile se-ntunecă şi înfulecă; securiştilor le e frică de ocult; de ce le e frică nu scapă; sfinţii se bulucesc în calendar, nemailăsându-i loc lui Dumnezeu; fantasmele spulberă instituţiile inflexibil, fără cinism; ameninţător e fiece colţ al labirintului. Acest roman apare într-un moment în care stafia lui Stalin caută iar să se-mpreuna-alta cu slăbiciunea mioritică." Dumitru Radu Popa trăieşte la New York din 1986, în prezent este directorul bibliotecii şi Decan asistent al Facultăţii de Drept de la New York University. A publicat mai multe volume în America, dar şi la Bucureşti.

Corinne Hofmann

Africa, dragostea mea

Editura Allfa

Traducere din limba germană şi note de Dana-Mina Verescu. "După nouăsprezece ani de la încheierea minunatei aventuri alături de iubitul său masai, Corinne Hofmann revine în ţinuturile africane pentru a-i face cunoştinţă fiicei sale, Napirai, cu tatăl ei, dar şi cu o parte a familiei sale africane. Aceasta este a patra carte a Corinnei Hofmann şi spune povestea revenirii la o familie de care cândva a aparţinut şi împăcarea cu trecutul, dar cuprinde şi alte momente ale călătoriei sale în Africa." Corinne Hofmann a devenit cunoscută după apariţia cărţii autobiografice "Îndrăgostită de un Masai", urmată de alte două cărţi de succes, "Adio, Africa" şi "Revedere în Barsaloi".

Tatiana Niculescu Bran

Spovedanie la Tanacu

Editura Polirom

Romanul non-fictional care a inspirat filmul "După dealuri", în regia lui Cristian Mungiu, film dublu premiat la Festivalul de la Cannes 2012 (premiul pentru cel mai bun scenariu şi premiul pentru interpretare feminină). Având ca punct de plecare scandalul declanşat în 2005 de moartea suspectă a "măicuţei" Irina, cartea reconstituie evenimentele pe baza informaţiilor şi a datelor obţinute de autoare în cursul propriei investigaţii. Sosită la mânăstirea Tanacu pentru a vizita o prietenă călugăriţă, Irina doreşte să se alăture comunităţii monahale de acolo. În urma spovedaniei însă începe să aibă manifestări violente, pe care medicii le atribuie schizofreniei, în timp ce călugăriţele şi preotul mânăstirii sunt încredinţaţi că fata e posedată de diavol. Şi unii şi alţii încearcă să o "vindece": primii, cu ajutorul medicamentelor administrate în cantităţi mari, cei din urmă, cu ajutorul unui ritual de exorcizare.