Energia, 25% din afacerile avocaţilor: A fost mult interes în piaţă, dar puţine tranzacţii semnificative. Investiţii care erau evidente au fost amânate

Autor: Roxana Petrescu 28.11.2012

Energia va rămâne şi anul viitor unul din­tre domeniile care vor beneficia de fon­duri importante, sectorul proiecte­lor pe surse regenerabile fiind vedeta do­me­niu­lui, spun avocaţii de profil pen­tru care domeniul energetic reprezintă aproape un sfert din rulajele anuale. În ciuda încrederii în acest do­me­niu, specialiştii din piaţă re­cunosc că deşi 2012 a de­marat cu un interes spo­rit din partea inves­ti­to­ri­lor, mai ales în sectorul ener­giei solare, au fost pu­ţi­ne tranzacţii sem­ni­ficative, iar proiecte care pă­reau evidente au ră­mas pe hârtie din cauza schim­bă­rilor legislative şi a instabilităţii aduse de un an electoral.

"Suntem agrenaţi în multe proiecte din do­me­niul ener­giei anul acesta, unele dintre ele vor fi con­ti­nuate şi finalizate anul viitor. Energia, în special sec­torul energiei regenerabile, este unul dintre sec­toa­rele cele mai efervescente în această perioadă. Esti­măm că acestea vor depăşi 25% din încasările de anul aceas­ta, sperăm să continuăm cel puţin în ace­laşi ritm şi anul viitor", spune Ştefan Botezatu, par­te­ner coordonator, practică energie din cadrul casei de avocatură Kinstellar.

Potrivit acestuia, şi pentru anul vi­itor sectorul energetic arată promiţător, iar dincolo de do­me­niul regenerabilelor, care a produs cel mai mult zgo­mot în ultimii ani, este posibil să aibă loc dez­vol­tări şi în domenii colaterale.

"Energia este unul dintre puţinele domenii din România, dacă nu cel mai im­portant, care vor be­ne­ficia de un nivel de investiţii semnificativ şi care se va dez­volta continuu. Interesant este faptul că ală­turi de proiectele de energie rege­ne­rabilă se dez­voltă şi cele din indus­triile colaterale. Am observat o creş­te­re a inte­resului, mai ales din partea unor fon­duri de investiţii pentru achiziţia de păduri sau tere­nuri agri­cole, pe care se inten­ţionează plan­ta­rea de cul­turi ener­ge­tice", explică reprezentantul Kinstellar.

Vorbele mari şi tranzacţiile mici

Problema este că deşi anul acesta era aşteptată o dezvoltare accelerată a pro­iectelor solare în baza schemei de sprijin generoasă pusă la dispoziţie de statul român, lucrurile nu s-au mişcat conform aş­tep­tărilor pe fondul mai multor schim­bări de ordin legislativ. Astfel, din nou ener­gia eoliană este vede­ta anului, în con­textul în care de la începutul lui 2012 şi până la finalul lunii octombrie au fost puse în funcţiune capacităţi în valoare de 1,4 mi­liarde de euro. În comparaţie, inves­tiţiile în parcuri solare nu au atras nici măcar 40 de milioane de euro în 2012.

"Anul 2012 a fost marcat de interesul investi­to­ri­lor şi al fondurilor de investiţii pentru proiectele din domeniul energiei regenerabile, însă au existat pu­ţi­ne tranzacţii semnificative de acest gen fina­li­za­te în 2012. Acest sector rămâne în continuare unul cu potenţial pe piaţa locală, interes există în con­ti­nua­re, primim constant solicitări din par­tea anumi­tor clienţi pentru identificarea de opor­tunităţi de afa­ceri în acest domeniu", a precizat Ioana Racoţi, par­te­ner senior în cadrul casei de avocatură Zam­fi­res­cu Racoţi Predoiu (ZRP) şi coor­donator al de­par­tamentului energie şi resurse naturale din cadrul so­cietăţii. Potrivit informaţiilor furnizate de ZRP, aproximativ 10% din cifra de afaceri a casei de avocatură este realizată din servicii de consultanţă juridică acordate compa­ni­ilor active în domeniul energetic în legătură cu acti­vi­tatea deru­la­tă de acestea pe piaţa din România.

"Un procent similar provine din ser­vi­cii de asis­ten­ţă şi reprezentare a aces­tor companii în diferite li­tigii în care sunt im­pli­cate", a mai precizat Ioana Racoţi.

Aceeaşi tendinţă, adică interesul ma­jor, dar pu­ţi­ne tranzacţii concrete mai ales în piaţa de ener­gie re­generabilă, a fost re­mar­cată şi de către Irina Moi­nes­cu, avocat asociat al Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

"Anul 2012 a demarat cu un interes sporit din partea investitorilor străini pentru sectorul ener­getic din România, în special pentru proiectele de producere a energiei fotovoltaice, ca urmare a pu­ne­rii în aplicare, la sfârşitul anului 2011, a siste­mului de promovare a produ­ce­rii energiei electrice din surse regene­ra­bile de energie prin adoptarea de către ANRE a legislaţiei secundare. Totuşi, pe parcursul anului am înregistrat o îngrijorare a investitorilor şi a băncilor care a determinat amâ­na­rea unor inves­ti­ţii care păreau evidente. Prin­ci­pa­la cauză de­curge din instabilita­tea cadrului legis­la­tiv din domeniul energiei în general şi al energiei rege­nerabile în special. Dis­tinct de cele de mai sus, am sesizat în cursul anului 2012 un interes major pen­tru dezvoltarea de proiecte sub forma asocie­rilor de tip IPP fără ca acestea să se finalizeze încă", explică Irina Moinescu.

Dincolo de instabilitatea legislativă, fap­tul că 2012 a fost un an electoral i-a pus pe mulţi inves­ti­tori în expectativă, ast­fel că perioada poate fi ca­rac­te­rizată ca fiind una lipsită de tranzacţii spectaculoase.



Şi în 2013?

În opinia reprezentantei Ţuca Zbârcea & Aso­ciaţii, evoluţia pieţei în 2013 va depinde în mod de­cisiv de anumite modificări legislative, printre care se numără eliminarea obligaţiei participanţilor în pia­ţa energiei de a tranzacţiona numai pe plat­for­mele centralizate, adică pe bursa de energie OPCOM. Deşi această prevedere a fost introdusă în Legea energiei pentru a transpa­rentiza piaţa, mulţi jucători din domeniu spun că de fapt acest lucru blochează tranzacţiile.

"Cred că efectele acestor re­stricţii nu au fost încă suficient resimţite pe par­cur­sul anului 2012 având în vedere că pe piaţa de ener­gie contractele se încheie, de regulă, anual", crede Irina Moinescu.

Tot pentru anul următor, reprezen­tanţii ca­se­lor de avocatură se bazează pe deblocarea marilor pro­iecte energetice, aşa cum sunt de exemplu reac­toarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti.

"Proiectele vor exis­ta numai în măsura în care Guvernul va sprijini şi deschide calea spre re­ali­zarea acestora, inclusiv prin măsuri de natura ajutorului de stat", a conchis Ştefan Botezatu, reprezentantul Kinstellar.