Şeful Tenaris: Continuăm investiţiile şi nu dăm oameni afară, chiar dacă este o perioadă dificilă pentru industria siderurgică

Grupul Tenaris, unul dintre cei mai mari producători de ţevi la nivel mondial, care a investit anul acesta 80 - 90 de milioane de dolari în extinderea facilităţilor pe care le deţine pe piaţa locală, vrea să investească o sumă similară şi anul viitor, porivit lui Gabriel Podskubka, şeful pe regiunea Europei de Est în cadrul grupului. Mai mult, acesta estimează o creştere cuprinsă între 5 şi 10% a afacerilor TenarisSilcotub, atât anul acesta, cât şi în 2013.

"Când am venit în România (ianuarie 2009 - n. red.), grupul avea 1.100 de angajaţi, iar acum are 1.500. Nu avem în plan să părăsim România, din contră, continuăm investiţiile şi am deschis noi puncte de lucru. Chiar dacă industria este afectată de scăderea cererii venite de la clienţii din Europa, nu amânăm nicio investiţie din cele planificate în România", a spus Podskubka pentru ZF.

Managerul argentinian a fost în urmă cu două zile în Bucureşti, în cadrul unui eveniment prin care compania a acordat 40 de burse în valoare de 2.400 de euro/an fiecare celor mai buni studenţi ai universităţilor tehnice din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Ploieşti. TenarisSilcotub a acordat aceste burse prin intermediul programului Rocca Education Program, menit să încurajeze tinerii să studieze ingineria şi ştiinţele aplicate.

Declaraţiile lui Podskubka vin în contextul în care, în ultimele luni, criza din industria oţelului s-a adâncit, iar Mechel, al doilea jucător de pe piaţa locală, vrea să-şi vândă toate combinatele din cauza pierderilor. În acelaşi timp, liderul pieţei, ArcelorMittal Galaţi, nu reuşeşte să scape de pierderi de mai bine de patru ani.

'Diferenţa vine, spune şeful Tenaris, din faptul că grupul pe care îl conduce produce ţevi pentru sectorul petrolier şi al gazelor, pe când alte companii de profil de pe piaţa din România produc tablă groasă pentru şantierele navale (ArcelorMittal) sau oţel-beton pentru construcţii (Mechel).

"80% din producţia locală merg la export, astfel că 20% din producţie sunt destinate pieţei din România, în timp ce pe piaţa europeană ajung 20%. Deci numai 40% din producţie depin­de de Europa, restul fiind corelat cu cere­rea din America de Nord, Africa şi Orientul Mijlociu. Deoarece sectorul energetic este în continuare în creştere, cererea pentru produ­sele noastre s-a menţinut la acelaşi nivel sau chiar a crescut, deşi a scăzut cererea din Europa pentru industria automotive şi am fost afectaţi. Preţul energiei s-a menţinut la un nivel bun, în aşa fel încât să existe cerere din partea clienţilor din industria petrolului şi gazelor", a mai spus Podskubka.

Se apropie de 400 mil. euro

TenarisSilcotub Zalău a avut anul trecut afaceri de 340,3 milioane de euro (în creştere cu 35% faţă de 2010) şi un profit record de 25,5 milioane de euro (cu 9,6 milioane de euro mai mult decât anul anterior).

"Rezultatele de anul acesta sunt în linie cu cele de anul trecut, va fi o creştere a afacerilor undeva între 5 şi 10%. Aceleaşi estimări le avem şi pentru 2013", mai spune Podskubka.

Grupul Tenaris are în România şapte puncte de lucru: o fabrică producătoare de ţevi la Zalău, o oţelărie la Călăraşi (care produce materie primă pentru ţevile făcute la Zalău), un centru de servicii la Ploieşti (pentru clienţii din industria petrolului şi a gazelor din România şi din ţările din regiune), o fabrică de prăjini de pompare în Câmpina (achiziţionată anul acesta, în martie), birouri comerciale în Bucureşti, un punct de colectare de fier vechi la Popeşti-Leordeni şi un centru de tip shard services deschis recent la Cluj (care oferă servicii financiare şi contabile pentru clienţi din Europa, Asia etc.). De când a intrat pe plan local şi până în prezent, compania a investit peste 300 de milioane de euro în România.

Anul viitor, compania va face o investiţie de 60 de milioane de dolari pentru deschiderea unei fabrici, în Zalău, pentru producţia de ţevi petroliere.

Tenaris investeşte anual aproape un milion de euro în programe de dezvoltare a societăţii, prin burse pentru elevii şi studenţii de la facultăţile şi liceele tehnice şi sponsorizări pentru spitale sau festivaluri de film şi artă.

"Inginerii români sunt bine pregătiţi"

România "produce" anual 50.000 de ingineri, însă o parte din angajatori spun că aceştia nu ştiu cu adevărat meserie şi că sunt nevoiţi să investească masiv în trainingul tinerilor pentru ca aceştia să devină productivi. Nu de aceeaşi părere este însă şi şeful Tenaris, care spune că, deşi compania investeşte atât în trainingul angajaţilor (prin deschiderea Tenaris University, un centru propriu de instruire pentru angajaţi), cât şi în sprijinul financiar pentru cei mai buni elevi şi studenţi de la instituţiile cu profil tehnic, aceştia sunt bine pregătiţi atunci când ies de pe băncile facultăţilor.

"România are foarte mulţi ingineri talentaţi, nu am observat un deficit la nivelul competenţelor acestora. Proaspeţii absolvenţi de facultăţi tehnice au cunoştinţe suficient de bune pentru a începe o carieră în companie şi este normal să îi includem în programe de training, pentru a se dezvolta", mai spune Podskubka. El spune că grupul oferă salarii competitive angajaţilor, de aceea fluctuaţia de personal este foarte redusă, iar compania oferă oportunitatea angajaţilor de a avea şi misiuni internaţionale, în prezent zece români lucrând pentru filialele Tenaris din ţări precum Dubai sau Argentina. Totuşi, salariile medii nete ale angajaţilor din industrie care lucrează în judeţele Sălaj şi Călăraşi sunt destul de mici, de 1.200 - 1.250 de lei/lună, faţă de media naţională de 1.500 de lei.

În ceea ce priveşte aşteptările pe care le are şeful unui business de 340 de euro de la viitorul guvern, Podskubka spune că şi-ar dori ca acesta să ajute românii să lucreze într-un mod mai "uniformizat".

"România are multe oportunităţi de creştere, dar pentru asta noul guvern trebuie să aibă o politică predictibilă şi transparentă, să se creeze un mediu investiţional sigur. Ca străin, nu mi-a plăcut să văd mesajul transmis de diverse instituţii publice care comunică în contradictoriu sau discuţiile legate de referen­dumul pentru demiterea preşedintelui, pentru că acestea sunt semne de îngrijoare pentru investitori", a mai spus Podskubka.