UE ar putea acorda BCE dreptul de veto în privinţa fuziunilor din sectorul bancar

Băncile naţionale ar trebui să informeze BCE că există o propunere de fuziune sau achiziţie în sectorul bancar cu cel puţin 10 zile înainte de termenul finalizării tranzacţiei, potrivit proiectului legislativ obţinut de Bloomberg.

BCE va decide apoi dacă se va opune tranzacţiei, se spune în documentul elaborat de Cipru, care deţine preşedinţia Uniunii Europene.

De asemenea, BCE ar crea o nouă comisie care să evalueze deciziile luate din poziţia de supraveghetor bancar unic.

Proiectul uniunii bancare europene vizează transformarea BCE în instituţia supremă de supraveghere a băncilor din UE. Statele din afara zonei euro nu sunt obligate să se integreze în noul sistem, însă pot solicita în mod voluntar aderarea.

Liderii UE au convenit la summit-urile din iunie şi octombrie să implementeze proiectul, care are ca scop ruperea spiralei negative dintre datoriile statelor cu probleme şi instituţiile financiare.

Europa încearcă să ajungă până la 1 ianuarie la o înţelegere pentru cadrul politic în care se va desfăşura tranziţia către uniunea bancară. Dacă instituţia unică de supraveghere va fi înfiinţată anul viitor, conform planului, atunci fondul de urgenţă al zonei euro va putea oferi ajutoare financiare către bănci în mod direct. În prezent, orice recapitalizare a băncilor prin fondul european de stabilitate trebuie intermediată de guvernul naţional al ţării gazdă, aşa cum este cazul Spaniei.

Pe lângă dreptul de veto, BCE va câştiga prerogativa de a dispune băncilor, în mod individual, dacă trebuie să acumuleze capital suplimentar, să-şi reducă gradul de risc sau să prezinte informaţii suplimentare privind lichiditatea activelor.

Contactat de Bloomberg, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Stefaan de Rynck a refuzat să comenteze informaţiile din document. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei cipriote a UE, Nikos Christodoulides, nu a putut fi contactat.

Vicepreşedintele BCE Vitor Constancio a declarat săptămâna trecută că un supraveghetor bancar unic subordonat Băncii ar trebui să acopere toate băncile din zona euro, în timp ce ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, insistă că supravegherea de la centru trebuie limitată la băncile mari, de importanţă sistemică.

Luxemburgul, Finlanda şi Olanda au cerut de asemenea modificări la proiectul UE în privinţa prerogativelor acordate BCE.

Planul a provocat reacţii sceptice şi în afara zonei euro. Ministrul suedez al Finanţelor, Anders Borg, a afirmat că ar putea fi necesară modificarea tehnică a tratatului dacă noul supraveghetor bancar va funcţiona sub umbrela BCE şi va avea prerogative de supraveghere a băncilor din afara zonei euro.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, după Consiliul European din luna octombrie, că România şi-a propus să aibă acces la uniunea bancară şi acest lucru a fost reuşit, potrivit concluziilor liderilor europeni.

Premierul Victor Ponta a afirmat, câteva zile mai târziu, că România nu trebuie să rămână în afara evoluţiilor din UE care conduc la crearea Mecanismului de Supraveghere Bancară pentru zona euro, dar într-un sistem onest, nu "ipocrit", şi în care să fie tratată ca partener egal, alături de celelalte ţări europene.

În luna septembrie guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a declarat că uniunea bancară şi consolidarea supravegherii reprezintă un proces inevitabil, mult mai rapid decât s-a anticipat cu câteva luni în urmă, iar România va trebui să se înscrie în el.