Solarele, de la boom la aşteptări supradimensionate: cine mai pariază totuşi pe copilul răsfăţat al energiei verzi?

Energia solară era cotată la începutul acestui an cu şanse mari de a deveni noul boom al regenerabilelor după succesul înregistrat de energia eoliană. Bilanţul anului 2012 nu arată însă încurajator, iar specialiştii din piaţă vorbesc despre aşteptări supradimensionate şi de rate de succes de 1 la 10 în cazul proiectelor solare.

"S-a supradimensionat aşteptarea. În lipsa altor proiecte, în lipsa oportuni­tăţilor din agricultură sau imobiliare, mulţi investitori şi-au spus că pot să înceapă o afacere în energia solară. Lucrurile nu sunt chiar aşa de simple pentru că foarte mulţi riscă foarte mult. Dacă ne uităm la proiectele anunţate şi vedem ce s-a instalat concret, cred că vorbim de o rată de succes de 1 la 10", spune Doru Voicu, senior partner în cadrul

IBCOenerg, o companie de consultanţă şi inginerie, activă în domeniul proiectelor solare.

Înainte de a se implica în acest domeniu, Doru Voicu a acumulat o experienţă semnificativă în domeniul energetic. El a coordonat echipa Electrica în cadrul mai multor procese de privatizare, pentru ca la sfârşitul anului 2005 să se alăture grupului energetic CEZ (Cehia) în funcţia de director de dezvoltare. În mandatul lui Voicu, cehii au dat startul unei investiţii uriaşe, în valoare de 1,1 miliarde de euro, într-un parc eolian de 600 MW în două comune dobrogene. Mai târziu, Voicu a preluat funcţia de consilier al lui Adriean Videanu, fost ministru al economiei.

Diferenţa dintre hârtie şi realitate

Declaraţiile lui Voicu vin după un an întreg în care energia solară era creditată cu un potenţial semnificativ de creştere datorită schemei de sprijin extrem de generoase puse la dispoziţie de statul român.

Problema este că alături de acest sprijin, a intervenit o serie întreagă de modificări legislative care au completat un peisaj oricum ostil al finanţărilor. Datele Transelectrica arată că în acest moment au contracte de racordare la reţea 154 de proiecte solare cu o capacitate totală de circa 629 MW. Tot datele Transelectrica arată însă că la finalul lunii octombrie în România funcţionau numai 25 MW în parcuri solare, ceea ce înseamnă investiţii de sub 40 de milioane de euro. Spre comparaţie, la finalul lunii trecute parcurile eoliene instalate în România ajunseseră la 1.775 MW, mai mult decât centrala de la Cernavodă, ceea ce înseamnă investiţii de peste 2,6 miliarde de euro.

"Până la finalul acestui an ne aşteptăm să ajungem la o capacitate de 50-100 MW în parcuri solare, în 2012 am putea ajunge la 500-1.000 MW, iar în 2016 capacitatea parcurilor solare ar putea ajunge la 1.500 MW", a precizat Zoltan Nagy Bege, membru al comitetului de reglementare din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la Summitul Solar din România.

Treceţi totul pe factura consumatorilor

Evoluţia sub aşteptări a pieţei vine în contextul în care energia solară este forma de energie regenerabilă care beneficiază de cel mai mare sprijin dintre toate formele de energie verde.

Astfel, potrivit legislaţiei în vigoare, investitorii care vor finaliza proiecte solare până la începutul anului 2014 vor primi timp de 15 ani de zile câte 6 certificate verzi pentru fiecare MWh produs. Potrivit legii, preţul unui certificat verde poate varia între 27 şi 55 de euro, în prezent tranzacţiile fiind realizate la preţul maxim. Mai mult, dincolo de certificatele verzi primite, producătorii pot ieşi în piaţă să-şi vândă energia. Din 2014, cel mai probabil această schemă de sprijin va fi redusă pentru că deja calculele ANRE arată că energia solară este supracompensată. "În iunie 2010, investiţia pentru un MW într-un parc solar costa 3-4 milioane de euro, iar atunci producătorii primeau 4 certificate verzi. Apoi legea s-a modificat şi acum se acordă 6 certificate verzi, deşi învestiţia a scăzut la 1,5 milioane de euro pentru fiecare MW", a mai precizat reprezentatul ANRE.

Problema este că această supracompensare a investiţiilor solare este plătită la final chiar de consumatorul de energie pentru că aceste certificate verzi sunt cumpărate de furnizorii de curent. Cum acest lucru înseamnă un cost suplimentar, şi furnizorii de energie vor creşte facturile pentru a-şi acoperi cheltuielile.

"Consumatorul plăteşte absolut tot în această schemă", a spus la rândul ei Dida Vlădescu, directorul biroului de tranzacţii cu certificate din cadrul bursei de energie OPCOM.

În total, până în 2020 calculele ANRE arată că ar putea fi emise certificate verzi în valoare de 10 miliarde de euro în contul producţiei de energie verde, bani care vor fi suportaţi de consumatorii finali, adevăraţii suporteri ai regenerabilelor.

Va urma România modelul bulgar?

Problema este că în ciuda schemei foarte generoase, investitorii se tem de o modificare bruscă a legislaţiei din domeniu, după modelul aplicat de alte ţări, cel mai nou fiind cel al Bulgariei care a decis tăierea retroactivă a ajutoarelor pentru energia verde.

La rândul lor, Cehia, ţară care s-a confruntat cu probleme serioase din cauza scumpirilor aduse de energia solară, sau Spania se numără printre ţările care au luat măsuri similare cu cele aplicate în Bulgaria, măsuri care au fost aplicate retroactiv chiar şi proiectelor operaţionale.

Dincolo de această temere, că ceea ce s-a întâmplat chiar peste graniţă s-ar putea întâmpla şi aici, schimbările aduse de noua lege a energiei care îi obligă pe cumpărătorii şi vânzătorii de electricitate să tranzacţioneze exclusiv pe bursa

OPCOM, dar şi reticenţa băncilor de a finanţa un alt boom după experienţa imo­biliară au tăiat mult din avântul investitorilor în solare.

Curajoşii cu bani

Chiar şi aşa, anumite proiecte merg înainte, dar ele au în spate grupuri internaţionale sau afaceri de sute de milioane de euro.

Augustin Oancea, un om de afaceri din Câmpina extrem de discret, care se află în spatele companiei Tinmar IND, cel mai mare furnizor privat de energie din România, este unul dintre investitorii care pariază în continuare pe acest domeniu. Tinmar IND este o firmă care anul trecut a făcut afaceri de 331 de milioane de euro din vânzarea de energie electrică spre consumatori precum Mechel, Saint Gobain, Transelectrica, Lukoil, Lidl sau Kaufland. "Noi vrem să ajungem la 50 MW în parcuri solare, iar mâine (azi - n. red.) vom anunţa finalizarea primului proiect de 3 MW la Gorj. Restul sper să fie finalizate până la finalul anului viitor. Unele sunt achiziţionate, altele sunt dezvoltate de la zero de noi", a declarat Augustin Oancea într-una dintre puţinele sale ieşiri publice.

Potrivit acestuia, pentru anul acesta compania se aşteaptă la afaceri similare cu cele din 2011, dar la o creştere a profitului net de la 5 milioane de euro la 8 milioane de euro.

Energias de Portugal, unul dintre cei mai puternici investitori în domeniul energiei eoliene, a pus la rândul său ochii pe energia solară unde are un portofoliu format din 60 MW, iar potrivit unor surse din industrie, cea mai mare parte dintre aceste proiecte ar urma să fie finalizate anul acesta. "Noi vom finaliza anul viitor două proiecte solare cu o capacitate cumulată de 10 MW. Avem şi alte discuţii, dar deo­camdată acestea sunt proiectele concrete", a declarat la rândul său Oscar Marques, directorul general al Martifer Solar, companie care face parte din grupul portughez Martifer şi care este specializată în livrarea de proiecte solare la cheie.

Unul dintre proiectele care vor fi finalizate anul viitor le va aparţine danezilor de la Eurowind Energy, firmă pentru care Martifer deja a pus în funcţiune anul acesta un parc solar de 1,5 MW la Pufeşti în Vrancea.