Cum a redesenat criza ierarhia cotelor de piaţă. Băncile româneşti au recâştigat din terenul pierdut

După patru ani de criză băncile cu capital românesc au ajuns să controleze aproape 20% din activele sistemului bancar, în creştere cu peste 7 puncte procentuale decât în 2008, însă din păcate ascensiunea este înşelătoare: puţinele bănci cu capital majoritar local nu au reuşit să compenseze decât parţial scăderea apetitului străinilor pentru creditare.

Capitalul românesc a reuşit să creeze o bancă nouă pe timp de criză - Banca Feroviara, însă aceasta nu a putut schimba cifrele, bilanţul fiind nesemnificativ. O a doua instituţie de credit cu capital privat local ar putea apărea anul viitor, însă nici în acest caz perspectivele nu sunt spectaculoase pentru că legile bankingului nu diferă în funcţie de originea capitalului.

În 2008, când piaţa bancară atingea apogeul expansiunii, cota de piaţă a băncilor cu capital local nu mai ajungea nici la 12%. În august 2012 se apropiase de 20%.

Banca Transilvania, CEC Bank, dar şi Banca Carpatica au continuat să dea credite în anii de criză, însă o bună parte din creşterea activelor a venit din majorarea portofoliilor de titluri de stat.

Toate cele trei bănci au calitatea de dea­ler primar la licitaţiile organizate de Ministerul Finanţelor şi au investit în titluri inclusiv ca măsură de siguranţă pentru a avea acces la refinanţare de la BNR.

Pe segmentul băncilor străine şi-au spus cuvântul reducerea disponibilităţii pentru asumarea de noi riscuri la creditare, vânzările de portofolii de credite neperformante şi constrângerile de finanţare.

Aşa cum era de aşteptat, având în vedere situaţia Greciei, băncile cu capital elen au înregistrat o cădere zgomotoasă: de la o cotă de 17,5% în 2008 au ajuns la 12%. Aveau a doua poziţie în sistem, acum sunt pe locul patru.

BRD, ca reprezentantă a băncilor franceze, a înregistrat o scădere a cotei de piaţă de peste două puncte procentuale faţă de 2008, până la circa 13,4%. Din vara trecută o a doua bancă franceză a apărut pe piaţă după ce Crédit Agricole a preluat Emporiki, însă mişcarea nu este vizibilă.

În schimb, austriecii şi-au conservat cota de pia­ţă cumulată, de-abia anul acesta intrând sub pragul de 38%. De asemenea, olandezii reprezentaţi numai de ING Bank au fluctuat în intervalul 8-9%.

Băncile cu capital străin controlau 81,3% din piaţă la sfârşitul lunii septembrie.

România depinde de băncile austriece şi prin prisma capitalului investit în sistemul bancar local. La sfârşitul lunii august capitalul austriac atinsese o pondere record de peste 26%, în condiţiile în care Erste a trecut de 90% din BCR - cea mai mare bancă de pe piaţă. În urmă cu patru ani capitalul grecesc avea cea mai mare pondere, cu o cotă de 24%. Între timp a scăzut la 19,3%.

Capitalul românesc şi-a conservat în general cota de piaţă, reprezentând la nivelul lunii august circa 22,5% din capitalul sistemului bancar. Statul ca acţionar unic al CEC Bank nu a reuşit să găsească soluţii pentru majorarea capitalului, iar capacitatea băncii de a genera profit s-a erodat pe parcursul crizei.

Capitalul străin s-a men­ţinut la circa 77% din total în ultimii cinci ani, în con­diţiile în care BNR a solicitat în mai multe cazuri resurse suplimentare pentru consolidarea solvabili­tă­ţii unor bănci afectate de deteriorarea portofoliilor de credite.

În principiu, băncile străine nu-şi pot "extrage" capitalul din sistemul bancar local decât prin vânzarea participaţiilor, însă piaţa s-a dovedit extrem de slabă, cum­părătorii fiind extrem de puţini.

Perfectarea tranzacţiei de vânzare a băncii cu capital maghiar MKB Nextebank s-a tot amânat, iar şansele de încheiere a altor deal-uri semnificative până la sfârşitul acestui an sunt minime.