Falcă spune că Guvernul a blocat predarea Cetăţii Aradului crescând pretenţiile financiare

Autori: Szasz Jutka , Marian Buga 07.11.2012

Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că există un blocaj în preluarea Cetăţii Aradului, care găzduieşte Batalionul mixt româno-maghiar de menţinere a păcii, de la Ministerul Apărării Naţionale, pentru că au fost ridicate pretenţiile financiare la o sumă pe care municipalitatea nu şi-o permite, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Avem un Guvern care în loc să construiască, demolează. Demolare înseamnă modificări de proiecte, întreruperi de lucrări. Înregistrăm încă o dată un blocaj în ceea ce înseamnă preluarea cetăţii, ceea ce ne va împiedica să solicităm fonduri europene pentru reabilitarea acestui important obiectiv în perioada 2014-2020", a spus Falcă.

El a afirmat că Guvernul a transmis recent Primăriei un proiect de modernizare a unităţii militare de la marginea oraşului, din cartierul Gai, în care ar urma să se mute Batalionul mixt româno-maghiar de menţinere a păcii, care ocupă cetatea. Conform acestui proiect, costurile sunt de 17 milioane de euro.

"Noi am făcut studiul de fezabilitate pentru modernizarea unităţii militare din Gai, în urma căruia s-au estimat costuri de şapte milioane de euro, bani pe care municipiul Arad putea să îi aloce din bugetul local, eşalonat, în 2013 şi 2014. Numai că acum avem un alt Guvern, care ne-a trimis un nou proiect, care prevede construirea a 14 clădiri noi pe lângă modernizarea fostei unităţi militare, proiect care presupune costuri de 17 milioane de euro", a spus el.

Falcă a adăugat că, potrivit înţelegerii semnate cu fostul ministrul al Apărării Gabriel Oprea, municipalitatea a alocat un teren pentru construirea a 250 de locuinţe ANL care să fie destinate militarilor ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Batalionului mixt româno-maghiar.

Totodată, conform înţelegerii, s-a mai alocat un teren pentru amenajarea unui poligon unde să aibă loc exerciţiile militare.

Falcă a spus că în noile condiţii impuse de Executiv nu poate spune când va fi introdusă Cetatea Aradului în circuitul civil, ca obiectiv turistic internaţional.

Autorităţile arădene încearcă de 22 de ani să obţină demilitarizarea cetăţii şi introducerea în circuitul turistic internaţional, însă abia în 2010 Guvernul a aprobat un proiect în acest sens.

În 25 martie 2010, ministrul Apărării de atunci Gabriel Oprea a semnat, la Arad, alături de primarul Gheorghe Falcă, un protocol de predare a Cetăţii Aradului către autorităţile locale.

Potrivit protocolului, MApN va demilitariza cetatea din centrul oraşului şi o va transmite municipalităţii, însă doar după ce administraţia locală va aloca fondurile necesare pentru lucrările de reabilitare a unei unităţi militare aflate în conservare şi situată în cartierul Gai, la periferia oraşului.

Falcă declara, la vremea respectivă, că cetatea este între primele zece din Europa ca suprafaţă şi că, astfel, are un mare potenţial turistic, fiind amplasată şi în vecinătatea Ştrandului Neptun, cel mai mare din România.

Cetatea Aradului, construită în stil Vauban în a doua jumătate a secolului al XVIII -lea, este una dintre puţinele de acest tip din Europa care a rămas perfect conservată. Obiectivul ocupă o suprafaţă de 90 de hectare, are 47 de pavilioane, iar construcţiile existente ocupă 150.000 de metri pătraţi.

Conform istoricilor, Cetatea Aradului a fost ridicată pentru apărare din ordinele Împărătesei Maria Tereza, iar legenda spune că piatra necesară pentru ridicarea ei a fost adusă de la Jimbolia, din mână în mână, acţiune la care ar fi participat mii de ţărani, mulţi dintre ei murind în timpul lucrărilor.

În ultimele decenii, cetatea a fost ocupată de Armată, servind drept cazarmă militară.

În 1998, specialişti din România şi din străinătate au realizat studii privind reconversia civilă a Cetăţii Aradului.

Începând cu anul 2003, CL Arad a solicitat Guvernului mutarea unităţii militare şi transmiterea cetăţii în administrarea locală.