Angajatorii nu pun preţ pe numărul de masterate şi doctorate, ci verifică performanţele candidaţilor la fostele locuri de muncă
Autor:
Corina Mirea
06.11.2012
"Performanţele anterioare sunt garanţia performanţelor viitoare" - acesta este mesajul pe care angajatorii îl transmit tinerilor absolvenţi de facultate care sunt în căutarea unui loc de muncă. În aceste condiţii, obţinerea unei diplome de masterat sau doctorat nu validează calitatea unui candidat pentru o poziţie de specialist într-o multinaţională, având în vedere că angajatorii sunt mai interesaţi de rezultatele potenţialului angajat la locurile de muncă anterioare decât de bazele teoretice pe care aceştia le au, este de părere Alexandra Ionescu, business development manager în cadrul firmei de consultanţă în resurse umane HART Human Resources Consulting.
"La un interviu de angajare studiile devin chiar irelevante, în contextul în care candidatul are expertiză pe piaţa muncii.
Regula este simplă, o performanţă trecută poate indica o performanţă viitoare. Sigur, nu garantează asta, dar atât timp cât am demonstrat energie, ambiţie, focus pe rezultate, viziune şi bune competenţe de planificare şi organizare, indiferent de modul în care se schimbă contextul în care lucrez, acestea vor rămâne punctele mele forte şi le voi demonstra şi în continuare", a spus Alexandra Ionescu, prezentă ieri la emisiunea ZF Live, difuzată de luni până vineri pe site-ul www.zf.ro, între orele 10.00 şi 11.00.
În opinia sa, cei aproape 130.000 de tineri înscrişi la masterat şi peste 23.500 de studenţi care urmează cursurile studiilor de doctorat, ar trebui să se preocupe mai mult de aplicarea pentru stagii de practică sau de internship în cadrul unor multinaţionale, care certifică o performanţă aplicată şi nu doar una academică.
De altfel, spune Alexandra Ionescu, titlurile de masterand sau doctorand nu pot influenţa nici pachetul salarial al unui candidat decât din prisma celui care a absolvit aceste studii, pentru angajator remuneraţia fiind calculată în funcţie de post, nu de persoana care ocupă acea poziţie în cadrul companiei. "De multe ori cei care au astfel de diplomă au senzaţia că sunt mai buni decât alţii tocmai datorită studiilor, dar nu este o gândire aliniată cu cea a angajatorului, care până la urmă are un nivel fix de salarizare. În plus, un doctorat cred că valorează foarte mult la nivel de statut personal, este mai degrabă o carte de vizită pentru activitatea academică, însă pentru o activitate în business nu ştiu cât de relevantă este investiţia în aceste studii", explică Ionescu.
În ceea ce priveşte domeniile cele mai potrivite spre care tinerii ar trebui să se orienteze atunci când vor să se înscrie la un master, ea spune că sectorul ingineriei şi cel de IT ar fi indicate, pentru că, precizează Alexandra Ionescu, cunoştinţele tehnice devin importante şi fac diferenţa între un potenţial angajat mai performant şi unul care nu este suficient de pregătit.
De altfel, potrivit statisticilor, ingineria este unul dintre cele mai căutate domenii pentru specializare - peste 36.000 de tineri sunt înscrişi la studiile de masterat în domeniu şi mai mult de 5.000 de studenţi vor să devină doctori în inginerie, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
În prezent, în sistemul de învăţământ postuniversitar public şi privat din România există peste 165.000 de studenţi.
De luni până vineri de la 10:00 la 11:00 pe www.zf.ro
