ICR înfiinţează publicaţia The Review of Romanian Books şi colecţia "Biblioteca Română"

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, ICR îşi asumă editarea şi finanţarea publicaţiei The Review of Romanian Books şi a însărcinat Direcţia Generală a Promovării Creaţiei cu propunerea redacţiei publicaţiei, pe baza selecţiei de candidaturi.

Noua publicaţie va conţine articole şi recenzii ale volumelor reprezentative din diverse domenii ale culturii şi civilizaţiei, care să facă accesibilă, pentru cititorul din alte ţări, cunoaşterea culturii şi a dezbaterii publice din România.

"Institutul dispune de unele publicaţii, dar acestea - realitatea ne obligă să o spunem - rămân sesizate de un cerc restrâns de cititori şi dau o imagine doar parţială a culturii României actuale. Avem nevoie de o prezentare accesibilă internaţional a cărţilor de prim-plan ce se publică de editurile din ţara noastră în diferite domenii: literatură, arte, ştiinţe, aplicaţii ale ştiinţelor, filosofie, teologie", se arată în comunicatul ICR.

Până în prezent, ICR a editat varianta română a revistei Lettre Internationale, revista PLURAL, dar şi publicaţia online www.romaniaculturala.ro. De asemenea, ICR subvenţionează o serie de publicaţii, între care Contrafort, Semn, Destin Românesc etc, potrivit site-ului ICR.

Pe de altă parte, în acelaşi comunicat, Institutul Cultural Român anunţă - în contextul invocat de instituţie, potrivit căreia "în România, publicarea scrierilor clasice are sincope, iar o colecţie nu a fost dusă până la capăt" - înfiinţarea colecţiei "Biblioteca Română", care va cuprinde scrierile clasice ale culturii române. În acest sens, Direcţia Generală a Promovării Creaţiei din cadrul ICR invită la discuţii editurile din ţară, urmând ca, în continuare, să fie încheiat un acord între ICR şi editurile partenere care îşi vor asuma realizarea colecţiei care va fi lansată de ICR din resurse bugetare şi extrabugetare.

Tot luni, ICR a precizat că va invita publicaţiile existente în ţară ce se axează pe cultivarea cercetării şi dezbaterii (economice, sociologice, juridice, politologice, filosofice) la o discuţie şi le selectează pe cele reprezentative, în vederea sprijinirii pentru consacrare internaţională. Totodată, instituţia invită publicaţiile cu profil de prezentare a rezultatelor cercetării ştiinţifice şi inovaţiilor tehnice competitive la o discuţie şi le selectează pe cele reprezentative în vederea sprijinirii pentru consacrare internaţională.

În acelaşi comunicat, instituţia a semnalat existenţa în depozitele sale "a unui număr de cărţi şi publicaţii care valorează o jumătate de milion de euro, care nu au fost valorificate pe piaţă". "Cu avizul Curţii de Conturi, cărţile şi publicaţiile reprezentative vor fi transferate de Direcţia Generală a Reprezentanţelor în Străinătate, spre Institutele Culturale Române din străinătate. De asemenea,
institutele culturale române cooperează cu editurile care au publicat traduceri finanţate de ICR în perioada anterioară, astfel încât acele cărţi să fie valorificate, fără noi costuri, de bibliotecile institutelor", se mai spune în comunicat.

Într-un interviu acordat MEDIAFAX, preşedintele ICR Andrei Marga şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la volumul de carte din bibliotecile institutelor culturale şi la modul în care volumele selectate sunt reprezentative pentru cultura română.

"Trebuie spus din capul locului că a fost un pas mare pentru România, din 2005, de când s-a început înfiinţarea de institute culturale în metropole, în capitale ale lumii. Este un pas care trebuie subliniat. A fost mare. Din păcate, în continuare nu s-au mai gândit destul de riguros, nu s-au mai aplicat nişte programe cu impact mai larg. Şi dau câteva exemple: Institutul Cultural Român de la Bruxelles. El nu are un sediu nici la această oră, aşa că trebuie gândit cam totul, de la infrastructură până la programele pretenţioase. Suntem, totuşi, în capitala administrativă a Uniunii Europene. Celălalt exemplu: Viena. La Viena s-a făcut un Institut Cultural Român, are un amplasament bun, chiar în zona centrală a oraşului, dar nu are o bibliotecă. Or, să fim foarte clari, un institut cultural fără bibliotecă nu dă rezultate", a spus Andrei Marga.

Un alt exemplu dat de preşedintele ICR a fost cel al capitalei Israelului. "Şi acolo (la Tel Aviv, n.r.) există următoarea situaţie. Sunt biblioteci întregi de carte românească amplasate în diferite locuri din Tel Aviv, fără ca ele să fi fost reunite într-o puternică bibliotecă românească, pe care o putem face, pentru că, ştim bine, ne adresăm nu numai populaţiei evreieşti, ci şi celor aproximativ 400.000 de emigranţi din România", a precizat Marga.

Printre autorii consideraţi de Andrei Marga indispensabili pentru promovarea unei bune imagini a României la nivel internaţional se numără Nicolae Breban, D.R Popescu, Augustin Buzura şi Fănuş Neagu, dar şi Mircea Cărtărescu şi Dan Lungu.

Aşa cum s-a prevăzut în documentul "Programele Institutului Cultural Român 2012-2013" (nr. 15747/16.10.2012), fiecare institut cultural român din exterior îşi va organiza, dota şi administra Biblioteca Culturii Române.

Andrei Marga a fost numit la conducerea Institutului Cultural Român pe 11 septembrie, prin vot în plenul Senatului. De asemenea, Horia-Răzvan Gârbea şi Vladimir Simon au fost votaţi de plenul Senatului pentru a deveni vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român.

Conducerea ICR s-a schimbat după ce, pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, preşedintele de atunci al Institutului, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţii Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au anunţat demisia.

Patapievici a subliniat atunci că, prin decizia Guvernului, nu este schimbată doar afilierea instituţiei, care trece "de la autoritatea simbolică a preşedintelui în subordinea efectivă a Senatului", ci se modifică şi misiunea ICR, care urmează să se ocupe de "identitatea naţională a românilor" de peste graniţe, aşa cum este stipulat în preambulul OUG nr. 27/ 2012 şi aşa cum a precizat şi ministrul Culturii, Puiu Haşotti. Patapievici a mai spus că ministrul a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci şi schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.