Moştenitorii francezi ai brevetului lui Ion Basgan cer statului român despăgubiri de 6 miliarde euro

Dosarul a fost înregistrat în 27 octombrie 2011 la Tribunalul Bucureşti şi are ca obiect "brevete de invenţie - proprietate intelectuală".

În această cauză, statul român, prin Ministerul Economiei, a fost dat în judecată de Brigitte Magdalene Liselotte Stentzel, Marie Jeanne Violette Thibaudet, Jean Marie Thibaudet, Madeleine Marie Thibaudet şi Jean Yves Marie Tribaudet, potrivit site-ului Tribunalului Bucureşti.

Dezbaterile în acest dosar, care a avut primul termen în 21 februarie 2012, au fost amânate de trei ori. Marţi, instanţa Tribunalului Bucureşti ar trebui să ia în discuţie acest dosar.

Potrivit site-ului www.franceinfo.fr., cei cinci copii ai lui Jean-Philibert Thibaudet cer statului român despăgubiri de şase miliarde de euro.

Povestea începe cu mult timp în urmă, respectiv în 1934. Atunci, inginerul român Ion Basgan a înregistrat un brevet petrolier revoluţionar. El a pus la punct "forajul rotativ prin rotaţie percutantă", sistem care a îmbunătăţit exploatarea de petrol şi a fost folosit în întreaga lume, a relatat sursa citată.

Brevetul avea o valoare foarte mare şi când a început războiul, în 1940, Ion Basgan a vrut să-şi pună invenţia la adăpost. El a decis să-şi vândă brevetul lui Jean-Philibert Thibaudet, care era ataşat militar francez în România. Războiul a continuat, regimul comunist s-a instalat în România şi între timp toată lumea a uitat de faimosul brevet, atât familia lui Ion Basgan, a cărui firmă a fost naţionalizată, cât şi ataşatul militar francez, care nu a căutat să-şi pună în aplicare drepturile.

În 2009, unul dintre copiii inginerului, pe care îl cheamă tot Ion Basgan, fost senator, a încercat să obţină despăgubiri, fără să ştie că tatăl său a vândut brevetul lui Jean-Philibert Thibaudet. El ştia doar că regimul comunist a naţionalizat afacerea familiei şi că există o lege care prevede acordarea unei indemnizaţii familiilor jefuite, încercând să obţină daune.

Ion Basgan a fost pe punctul de a obţine o despăgubire, însă fratele său vitreg, care trăieşte în Elveţia, a descoperit acest lucru şi a blocat procedura. Cele două părţi sunt în litigiu. În acelaşi timp, continuă acţiunea în instanţă a descendenţilor lui Jean-Philibert Thibaudet.

În octombrie 2009, site-ul www.24heures.ch relata că inginerul român Ion Basgan a descoperit metoda de a fora petrol la o adâncime de peste 2.000 de metri, dar Statele Unite i-au confiscat brevetul, motiv pentru care unul dintre fiii acestuia cere în instanţă despăgubiri în valoare de 100 de miliarde de dolari.

Dosarul s-a pierdut în timpul Războiului Rece şi recuperarea lui nu va fi posibilă fără o confruntare dură cu administraţia Statelor Unite. În acest moment se judecă în România procesul de succesiune între cei trei fii ai savantului, după ce unul dintre ei, fost senator liberal, a reuşit să treacă prin Parlament o lege în baza căreia are dreptul de a revendica singur o indemnizaţie uriaşă din partea statului, dar şi a Petrom, principalul producător de petrol din Europa de Est.

Ion Basgan a descoperit în 1930 metoda tehnică de a fora la o adâncime de peste 2.000 de metri, o invenţie care a revoluţionat industria petrolieră, reducând costurile de producţie cu cel puţin 30 la sută. Deşi întreaga lume i-a recunoscut meritele, inventatorul nu a primit nici un ban pentru descoperirea sa, iar în timpul celui de al doilea război mondial, Statele Unite i-au confiscat brevetul, în timp ce marile companii petroliere s-au îmbogăţit, scria www.24heures.ch.

La sfârşitul anilor '60, administraţia americană a încercat să ajungă la un acord cu Basgan, dar acesta a refuzat soluţionarea amiabilă în timpul dictaturii comuniste, când orice bun al său ar fi revenit statului. Dar după aderarea la Uniunea Europeană, România este obligată să îşi facă ordine în problemele din trecut, în baza unei legi care prevede recunoaşterea abuzurilor comise între 1945 şi 1990 faţă de cetăţeni.

"Sperăm că acum se va face dreptate", declara atunci unul dintre fiii acestuia, Sorin Basgan, care locuieşte din 1986 în regiunea Lausanne, din Elveţia şi care desfăşoară procedurile în numele mamei şi a unuia dintre fraţii săi, stabilit în Germania.

"Dacă vom câştiga, acest lucru va fi folosit pentru a realiza un vis al tatălui meu: înfiinţarea unei fundaţii filantropice pentru sprijinirea cercetărilor privind energiile regenerabile", preciza atunci Sorin Basgan.