Cercel, BRD: Nu ne-am pus problema să renunţăm la creditele în euro. Gheţea, CEC Bank: Un bancher care se respectă are şi ofertă în valută

Exemplul BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, care a ales să nu mai dea credite garantate în euro clienţilor persoane fizice (nici ipotecare, nici de nevoi personale), nu va fi urmat prea curând de alte bănci, o asemenea decizie radicală de mutare a creditului de retail pe lei, indiferent de categoria de clientelă, fiind considerată de competitori drept excesivă şi în acelaşi timp o oportunitate de creştere a vânzărilor din partea băncilor concurente.

Mişcarea BCR a surprins piaţa mai ales că banca a mers până într-acolo încât a anunţat că nu va mai da credite în euro nici măcar prin programul guvernamental "Prima casă" pentru care tocmai a obţinut o suplimentare a garanţiilor cu 45 mil. euro şi care era prezentat drept principalul motor de creştere a portofoliului de credite ipotecare, cu grad de risc scăzut.

Desigur, decizia BCR, preanunţată de austriecii de la Erste încă din primăvară, apare ca fiind în concordanţă cu eforturile BNR de a restricţiona creditul în valută şi de a-i convinge pe bancheri să le explice mult mai bine clienţilor riscul pe care şi-l asumă atunci când se împrumută în euro. Însă BCR se duce mult mai departe, unde nici măcar banca de stat CEC Bank - o bancă eminamente de lei - nu

s-a gândit să ajungă: să elimine oferta de finanţare în euro. De asemenea, Banca Transilvania, o altă bancă mare locală, dar privată, continuă să ofere credite în euro, deşi nu are în spate un grup străin puternic.

Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), crede că piaţa este pregătită pentru a merge în direcţia creditării în lei pentru că există resurse suficiente, dar că nu se pune problema ca băncile să renunţe complet la ofertele de împrumuturi în valută.

"Eu spun de cinci-şase ani că trebuie să dăm doar credite în lei celor care au venituri în lei. La CEC am mizat pe lei şi nu pot să spun că am greşit. Totuşi, o instituţie de credit care se respectă trebuie să aibă şi ofertă de finanţări în valută nu doar pentru cei care au venituri în valută, ci şi pentru clienţi care câştigă foarte mult în lei şi au un grad de îndatorare mic. Unui client cu grad de îndatorare de 20% îi dau şi credit în yeni japonezi dacă el asta vrea", a spus Gheţea

Noua ofertă standard a BCR pentru credite ipotecare în lei vine cu o dobândă anuală efectivă de 9,4% egală cu cea aferentă produsului similar al CEC, atacând direct poziţia băncii de stat. BCR a anunţat pe 9 octombrie că vrea să dea numai credite în lei şi prin programul "Prima casă". Nu a încheiat însă procedurile de autorizare a ofertei în lei, aşa încât "Prima casă" în euro a rămas singura ofertă de ipotecare noi în valută disponibilă clien­ţilor persoane fizice, conform site-ului băncii. BCR spune însă că acceptă să refinanţeze credite în euro de la alte bănci şi dă şi credite în euro pentru studii.

Claudiu Cercel, vicepreşedinte executiv pentru pieţele financiare la BRD-SocGen - a doua mare instituţie de credit din sistem, afirmă că banca sa nu şi-a pus problema să renunţe la creditele de retail în euro şi nici nu ar avea motive să ia o asemenea decizie.

"Noi nu avem nicio problemă cu indicatorul credite/depozite la euro, aşa încât putem continua foarte bine să dăm finanţare în valută. Nu văd de ce s-ar ajunge la o politică de creditare atât de exclusivă: dacă un client are salariu mare şi poate absorbi eventuale şocuri pe curs, de ce să nu-i dai credit în euro? Dacă într-adevăr BCR va trece la o creditare exclusiv în lei, înseamnă că alte bănci vor avea loc să vândă mai mult în euro."

Şeful pieţelor financiare de la BRD consideră că este foarte greu să convingi un client să se împrumute cu dobânzi de 9% în lei, când la "Prima casă" dobânda la euro este la jumătate, o ofertă de lei putând avea succes dacă s-ar duce măcar spre o dobândă de 7%. "Sunt mai multe probleme în această discu­ţie: este foarte greu să joci din punct de vedere psihologic când există o obişnuinţă atât de bine înrădăcinată ca pre­ţurile de pe piaţa imobiliară să fie în euro, apoi dacă toată piaţa s-ar duce spre lei, s-ar ajunge la o problemă cu fi­­nan­ţarea deficitului bugetar prin emisiuni de titluri de stat pentru că ar scădea disponi­bilităţile în lei; nu în ultimul rând, rămâne de văzut unde se pot găsi lei pe duratele lungi specifice creditelor ipotecare - nici even­tuale emisiuni de covered bonds nu ar rezolva problema pentru că nu există destule rezerve locale de economii în lei."

În aceste condiţii, decizia Erste/BCR de a ieşi practic de pe piaţa creditului de retail în euro apare ca un pariu aventuros, care ar putea compromite vânzările de credite cel puţin pe termen scurt. Aceasta cu atât mai mult cu cât BCR nu a dat semne că ar ieşi cu dobânzi la creditele în lei care să producă un şoc pe piaţă şi să atragă atenţia clienţilor. Dimpotrivă, dobânzile BCR la finanţări în lei sunt în urma altor oferte, iar în încercarea de a reveni pe profit banca a tăiat substanţial dobânzile la depozite - atât la lei, cât şi la euro, tentaţia de a maximiza marja de dobândă fiind mai puternică decât riscul perceput ca BCR să piardă din deponenţi având în vedere că dobânzile oferite în prezent sunt printre cele mai mici din piaţă.

Cel puţin până acum niciun înalt oficial al BCR nu şi-a asumat această opţiune strategică, lăsând loc speculaţiilor privind raţiunile care stau la baza deciziei şi riscurile pe care banca şi le asumă.

În ultimele şase luni, noii membri ai boardului băncii au fost extrem de tăcuţi, lăsându-l pe Andreas Treichl, şeful Erste Group, să anun­ţe practic astă-vară că BCR trece de fapt printr-un nou proces de restructurare care în­seamnă inclusiv revizuirea întregului portofoliu de produse, închideri de unităţi şi disponibilizări.

Austriecii urmează să anunţe la sfârşitul acestei luni rezultatele financiare la nouă luni, prilej cu care ar putea oferi şi anumite informaţii oficiale privind ceea ce se întâmplă în interiorul celei mai mari organizaţii bancare din România.