Tănăsescu, BEI: România are nevoie de un al treilea acord cu FMI şi CE, dar mai flexibil. Şansa de reluare a creşterii sustenabile nu trebuie ratată

România are nevoie de un nou acord cu FMI şi Comisia Europeană anul viitor, însă într-o formulă avansată, iar prin accelerarea reformelor convenite cu partenerii externi are şansa să redemareze un ciclu de creştere economică sustenabilă - şansă care nu trebuie ratată, afirmă Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene pentru Investiţii (BEI) şi fost reprezentant al României la FMI timp de cinci ani.

"Acordurile succesive cu finanţatorii externi, inclusiv FMI, au condus la stabili­za­rea economiei, la restrângerea de­ficitelor interne şi externe, la începerea unui program articulat de reforme struc­turale şi la reluarea creşterii economice. Desigur, poa­te aşteptările de reluare mai rapidă şi mai solidă a creşterii economice, cu efecte mai clare asupra calităţii vieţii oamenilor, au fost mari şi nu s-a explicat întotdeauna foar­te bine de ce acest lucru nu a fost po­sibil. Trebuie însă să înţelegem că aceste parteneriate cu FMI şi ceilalţi fi­nanţatori externi au constituit pentru Ro­mâ­nia o ancoră esenţială pentru a corecta dez­echi­librele acumulate anterior crizei", afirmă Tănăsescu din postura de economist.

El spune că în condiţiile în care chiar şi după mai bine de 4 ani de la declanşarea crizei mondiale nu există semne care să ne facă să credem că aceasta îşi va diminua efectele, continuarea parteneriatului cu FMI este importantă, putând reprezenta un pilon în plus de stabilitate şi predictibilitate. "Am demonstrat în ultimii doi ani că România este o ţară care se poate finanţa independent de pe piaţa de capital, iar banii acumulaţi de la FMI şi Comisia Europeană nu sunt utilizaţi, ci doar păstraţi pentru a putea fi folosiţi în caz de turbulenţe majore pe pieţele externe. Incertitudinile externe sunt persistente şi de aceea cred că Româ­nia trebuie să folosească acest avantaj de a con­tinua un program cu finanţatorii externi pen­tru a-şi întări capacitatea internă. Această potenţială viitoare colaborare cred însă că trebuie ridicată la un nivel mai mare, iar exemplul Poloniei poate constitui un nou model de parteneriat. Aceasta in­cum­bă însă o accelerare a reformelor şi o imple­mentare mai predictibilă a angaja­men­telor asumate."

Pe baza semnalelor date deja de gu­vernul Ponta privind perspectiva înche­ierii unui nou acord în primăvara anului viitor, majoritatea analiştilor iau deja în calcul acest pas în evaluările privind poziţia României în contextul crizei.

Rămâne de văzut dacă România se va califica pentru un acord de tipul flexible credit line - folosit de Polonia, care presu­pune un cadru mai relaxat de evaluare a per­formanţelor, semestrială în loc de tri­mestrială, şi un acces mai facil la fonduri în caz de urgenţă.

Tănăsescu spune că România nu mai are nevoie de măsuri de austeritate, iar acestea nu trebuie confundate cu măsuri de dis­ciplină financiară care chiar sunt ne­cesare şi ar trebui să conducă la o mai bună cheltuire a resurselor bugetare pe baza unei prioritizări corecte.

"De fapt, aceasta reprezintă cheia modului de planificare bugetară, care să asigure resurse suficiente pentru atragerea de resurse suplimentare extra bugetare. Cu certitudine România nu trebuie să mai aplice măsuri de austeritate, ci trebuie să-şi eficientizeze modul de cheltuire a resur­se­lor existente şi să accelereze reformele, in­clusiv în domeniul administraţiei fiscale, pentru atragerea de surse bugetare supli­men­tare. În cadrul actual internaţional, Ro­mânia trebuie să-şi maximizeze efor­turile de a putea folosi avantajul pe care îl are de a atrage surse europene gratuite prin îm­bunătăţirea sistemului de achiziţii pu­blice şi prin întărirea capacităţii admi­nistrative atât la nivel local, dar şi central."

Fostul ministru al finanţelor în prima etapă de creştere economică de la începu­tul deceniului trecut consideră că România este foarte aproape să poată redemara un ciclu de creştere economică sustenabilă, cu condiţia ca reformele structurale începute să fie accelerate şi implementate corect. "Cred că este o oportunitate pe care nu avem dreptul s-o pierdem."

Cât priveşte ţinta de adoptare a euro în 2015, Tănăsescu spune că este ambiţioasă, dar că menţinerea presiunii asupra atingerii obiectivelor pe care le impune trecerea la moneda europeană reprezintă o cale corectă de accelerare a reformelor.

"Atingerea obiectivului de conver­gen­ţă înseamnă în primul rând accelerarea refor­melor în toate domeniile, care să confe­re economiei sustenabilitate şi predic­ti­bilitate, iar păstrarea acestui obiectiv are şi o sem­nificaţie de voinţă politică în ceea ce priveşte atingerea criteriilor de conver­genţă, ceea ce conferă un sentiment de predictibilitate."

Autorităţile au transmis semnale destul de neclare în ultimul an la acest capitol. Cel mai recent preşedintele Traian Băsescu a insistat asupra necesităţii ca acest obiectiv să fie menţinut pentru ca România să nu rişte să piardă un tren care ar putea să nu revină. Formal, ţinta 2015 a fost menţinută în raportul anual de convergenţă, însă ana­liştii economici privesc cu maxim scep­ti­cism acest plan pe care îl consideră lip­sit de fundament atât pe partea înde­pli­nirii cri­teriilor, cât şi din punctul de vedere al dis­ponibilităţii zonei euro de a-şi extinde gra­niţele în contextul tensiunilor cu care se con­fruntă. Teoretic, procesul de pregătire pen­tru trecerea la euro este urmărit de un comitet interministerial pentru trecerea la euro condus de premier şi din care face parte şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, însă această structură nu s-a mai manifestat în niciun fel la nivel public, nefiind cu­nos­cut calendarul şi conţinutul reuniunilor. De ase­menea, la nivelul BNR există un comitet de pregătire care lucrează tot cu uşile închise.

"Trebuie să ne exprimăm clar că voinţa României de a fi parte şi a sistemului unic monetar european este ireversibilă, iar eforturile pe care trebuie să le facem sunt în consonanţă cu obiectivul pe care vrem să-l atingem. Cred că Euro-2015 trebuie să fie un program naţional comun, iar politicile publice trebuie definite în concordanţă cu acest obiectiv crucial", spune Tănăsescu

Până la intrarea în zona euro, România are de dus o luptă crucială pentru a i se accepta să aibă un cuvânt de spus în proiectata uniune bancară europeană, care ar urma să includă în primul rând băncile din zona euro.