Originale vs. generice: cum se înclină balanţa pe piaţa locală de medicamente

Medicamentele generice au pierdut teren în intervalul 2007-2011 pe piaţa farmaceutică locală, ajungând la o cotă de piaţă de 22% (în valoare) comparativ cu 28% în urmă cu cinci ani, arată calculele ZF pe baza datelor Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Discuţiile cu privire la me­dicamentele generice versus me­dicamente originale (ino­vatoare) au fost relansate în condiţiile în care statele din Europa încurajează consumul primei ca­tegorii pe fondul pre­siunii crescute pe bugetele din sănătate.

Industria de medicamente generice ar putea să se relanseze însă în această perioadă, deoarece produse originale cu vânzări de zeci de miliarde de euro ies de sub patent, ceea ce lasă un loc mare de luptă pentru producătorii de generice. Însă jucătorii din această industrie sunt sceptici. De ce?

Ce sunt medicamente generice şi cele originale ?

Industria de medicamente este disputată de două categorii de companii: cele de medicamente originale, care descoperă noi produse şi care investesc miliarde de euro în aducerea acestora pe piaţă, şi cele de generice, ale căror produse întră în fabricaţie în momentul în care expiră patentul pentru un produs original.

Dacă producătorii de originale sunt cei care "descoperă" medicamentele, cei de generice vin cu preţurile mai mici şi ascut concurenţa pe piaţa farma (în România preţul genericelor este stabilit prin lege şi nu poate să fie mai mare de 65% din preţul produsului original).

Cei mai mari jucători sunt companiile de originale, care pot realiza venituri de miliarde de euro cu un singur produs înainte de expirarea patentului.

În Europa, autorităţile încurajează consumul de medicamente generice şi încearcă astfel să micşoreze costurile cu medicamentele.

Ce spun producătorii de generice

"Genericele au scăzut ca volum şi au crescut uşor ca valoare (în ultimii ani ca vânzări - n. red.) «un pic»", a spus Laurenţiu Mihai, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

El spune însă că din cauza contextului dificil din piaţa farma dispar generice ieftine din România.

Potrivit datelor APMGR, din punctul de vedere al volumului acest segment a scăzut cu un ritm mediu anual de 5,2%. În acelaşi interval, creşterea medie anuală ca valoare este de 8,71%.

"Premisele sunt bune pentru industria de generice din acest an pentru că sunt multe molecule care îşi pierd patentul. Însă am dubii serioase că va fi aşa", mai spune Laurenţiu Mihai. La nivel internaţional, medicamente cu vânzări de zeci de miliarde de euro şi-au pierdut sau urmează să-şi piardă patentul, printre acestea numărându-se Lipitor (produsul cu cele mai mari vânzări din lume).

Prezentă la eve­nimentul ZF PHARMA Summit, Alina Culcea, directorul general adjunct al Actavis România, spunea că măsurile de reducere a costurilor ar trebui să reprezintă o oportunitate pentru medicamentele generice, iar ţările care au

avut politici coerente în acest sens au avut cele mai multe beneficii de pe urma acestora. Totodată, Dragoş Damian, preşedintele APMGR şi CEO-ul Terapia Ranbaxy, prezent la acelaşi eveniment, spunea că medicamentele sub 30 de lei sunt o specie pe cale de dispariţie în România şi că aceste medicamente nu mai sunt interesante pentru jucătorii din farma.

Care sunt argumentele producătorilor de originale

Companiile producătoare de originale susţin că nici situaţia lor nu este foarte bună în România deoarece listele de produse com­pensate nu au mai fost actualizate de cinci ani, iar banii pe care statul îi pune la bătaie pentru medicamente sunt foarte puţini, alocările pe cap de locuitor fiind printre cele mai reduse din România.

Sorin Popescu, directorul grupului de comunicare din cadrul ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), spune că firmele sunt puternic afectate de exportul paralel (fenomenul prin care medicamente străine sunt cumpărate din România la preţuri mai mici şi revândute în alte state la preţuri mai ridicate). Totodată, şi taxa clawback care trebuie plătită de producători îi loveşte puternic, deoarece sunt nevoiţi să scoată din conturi aproximativ 30% din încasările pe medicamente făcute cu statul. Potrivit datelor citate de Popescu, medicamentele originale au în jur de 71% din piaţă în România, în timp ce media europeană este de aproape 80%.

Producţia locală de medicamente: doar generice, fără originale

Peste 20 de fabrici locale produc medicamente, toate aceste produse fiind generice. Cel mai mare jucător după cifra de afaceri este Terapia Ranbaxy, care anul trecut s-a apropiat de pragul de 100 mil. euro. Potrivit datelor APMGR, România produce în jur de 1.500 de medicamente generice. Exporturile de medicamente trec de 200 mil. euro.

Cele mai vândute produse româneşti sunt Algocalmin (Zentiva), Aspenter (Terapia Ranbaxy), Cefort (Antibiotice), Trimetazidină (Labormed).

Vânzările pe piaţa internă ale celor mai mari 15 producători farma s-au ridicat la 315 mil. euro, adică 12% din piaţa de medica­mente, o industrie dominată de importatori.

Cea mai nouă investiţie într-o fabrică de producţie a fost realizată de omul de afaceri Ilie Vonica din Sibiu, care a pus bazele Polipharma Industries ce produce vitamine şi alte medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală.