TVR 1 va difuza, duminică, de la ora 22.50, un interviu cu scriitorul Salman Rushdie

După interviuri cu mari personalităţi precum producătorul de film Jan Harlan, dirijorul Antonio Pappano, scriitorul Amos Oz, dirijorul şi compozitorul Jordi Savall, regizorul Andrei Şerban, soprana Angela Gheorghiu, mezzosoprana Viorica Cortez sau pianista Helene Grimaud, realizatorul Marius Constantinescu semnează o nouă exclusivitate pentru TVR: interviul cu scriitorul Salman Rushdie, al doilea acordat Televiziunii Române după anul 2009, va fi difuzat de TVR 1 duminică, de la ora 22.50.

"O ocazie unică în viaţa unui reporter şi chiar în viaţa unei televiziuni. Şi totusi, Sir Salman Rushdie acordă cel de-al doilea interviu Televiziunii Române după anul 2009. În 50 de minute, într-un exerciţiu de sinceritate, unul dintre cei mai respectaţi autori ai lumii contemporane vorbeşte despre viaţa în umbra unei condamnări la moarte", spune realizatorul interviului, Marius Constantinescu.

Toamna anului 2012 înseamnă, pentru toată lumea literară, dar şi pentru milioane de oameni care au urmărit "cazul Rushdie", lansarea volumului autobiografic Joseph Anton. Acesta trasează existenţa lui Salman Rushdie din acea fatidică zi de 14 februarie 1989 (când a fost condamnat la moarte de Ayatollah-ul Khomeini pentru romanul "Versetele satanice"), până la sfârşitul anilor ‘90, când oficialii iranieni au declarat că statul nu va sprijini niciun atac la adresa scriitorului. Romanul este o poveste marcată de episoade dramatice, relatate simplu de protagonistul însuşi. Teama pentru viaţa proprie, a copiilor, a părinţilor şi a rudelor, sute de locuinţe schimbate, viaţa cu respiraţia poliţiei în ceafă, refuzarea oricărei forme de normalitate cotidiană. Un parcurs personal, drama unui autor, dar şi o parabolă a libertăţii de expresie a artistului.

Cel mai recent volum al scriitorului Salman Rushdie - "Joseph Anton. Memorii" - a fost lansat în România pe 25 septembrie 2012, în colecţia "Biblioteca Polirom" (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu), traducerea din limba engleză şi notele fiind semnate de Dana Crăciun.

Scriitorul Salman Rushdie a povestit - într-un interviu acordat la Londra agenţiei de presă MEDIAFAX şi publicat în 18 septembrie - despre modul în care şi-a scris memoriile, care au ca punct central perioada în care a fost condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini.

În interviu, Salman Rushdie vorbeşte despre motivele pentru care scriitorii sunt primii care trebuie să fie reduşi la tăcere de un regim tiranic, despre cei care l-au ajutat în, probabil, cea mai neagră perioadă a vieţii sale, despre motivele pentru care "Versetele satanice", cel mai ambiţios volum al său, are, în sfârşit, destinul unei cărţi obişnuite şi, nu în ultimul rând, despre cum poţi afla dacă eşti sau nu urmărit de o maşină pe autostradă.

Salman Rushdie a spus că nu crede că volumul său de memorii va supăra pe cineva, aşa cum s-a întâmplat cu "Versetele satanice".

"Adică este povestea vieţii mele, de ce ar supăra pe cineva? Încerc să vorbesc foarte corect despre oameni. Mulţi oameni ştiu ce este în carte. Ideea este că să spui adevărul înseamnă să spui adevărul şi, dacă am de ales între a spune adevărul şi a nu supăra câţiva oameni, voi spune adevărul. Cred că au existat oameni care s-au purtat foarte bine şi este minunat să recunosc asta şi să vorbesc despre asta, oameni care s-au purtat cu foarte multă graţie, care au fost prieteni loiali, oameni cu principii din industria editorială sau din alte domenii şi au fost oameni care s-au purtat rău şi asta este tot. Încerc să spun povestea în întregimea ei. Dar cred că, probabil, persoana cea mai criticată din carte sunt eu. Asta a fost cel mai greu la realizarea cărţii. Dar asta trebuia să se întâmple. Trebuie să fii cel mai sever cu propriile acţiuni, cu propriile alegeri, altfel pare că îţi găseşti scuze. Dacă tu eşti singurul perfect şi restul din jurul tău sunt plini de defecte... în primul rând, nu vor citi mulţi o asemenea carte, pentru că cititorii nu vor crede povestea. Trebuie să îi arăţi cititorului că te cunoşti, că te cunoşti în toate situaţiile, în situaţii de slăbiciune sau de putere. Trebuie să fii în stare să spui: "Îmi doresc să nu fi făcut asta" sau "Îmi doresc să nu fi spus asta" sau "Ar fi trebuit să fac asta mai devreme" sau "Nu ar fi trebuit să fac asta deloc". Trebuie să fii capabil să scrii într-o asemenea manieră încât aceste lucruri să fie evidente. Mi-am spus: "Uite, nimeni nu te obligă să scrii cartea asta. Dar, dacă o vei scrie, nu poţi fi apărat. Trebuie să fii «ne-apărat»". A trebuit să scriu această carte fără niciun fel de armură. Şi, dacă am folosit metoda asta asupra mea, m-am gândit că asta îmi va da dreptul să am aceeaşi abordare şi asupra restului oamenilor. Sunt câteva lucruri în această carte depre oameni care au spus lucruri despre mine în public care nu au fost foarte amabile. De data asta, este rândul meu să dau replica", a declarat Salman Rushdie în interviul acordat agenţiei MEDIAFAX.

Cu toate acestea, recompensa oferită pentru asasinarea scriitorului britanic de origine indiană Salman Rushdie a fost mărită cu 500.000 de dolari de o organizaţie religioasă din Iran şi a ajuns în prezent la suma de 3,3 milioane de dolari, după cum a relatat recent presa internaţională.

Salman Rushdie este autorul a şaisprezece cărţi, printre care Copiii din miez de noapte, roman câştigător al Booker Prize în 1981, al "Booker of Bookers" în 1993 şi, în 2008, al "Best of Booker". Ultimul suspin al Maurului a câştigat Whitbread Prize în 1995 şi Premiul Aristeion pentru literatură, al Uniunii Europene. În 2007, Salman Rushdie a fost învestit cu titlul de cavaler al Marii Britanii pentru servicii aduse literaturii. Este membru al Royal Society of Literature şi Comandor al Ordre des Arts et des Lettres.