Zona euro are acum un mecanism permanent de salvare, o armă vitală de 500 mld. euro în strategia anticriză

În singura decizie fermă luată la cea mai recentă reuniune, miniştrii de finanţe ai zonei euro au pornit mecanismul permanent de bailout ESM, o mult aşteptată armă de calibru greu în lupta contra crizei prin care vor fi, la început, susţinute guvernele cu probleme.

Miniştrii nu au reuşit însă să facă progrese semnificative în a decide cum să repună pe picioare economia şi finanţele Greciei, focarul crizei, în condiţiile în care FMI le-a cerut să acţioneze decisiv pentru a nu permite ca economia mondială să fie lovită de o nouă criză financiară.

"Introducerea Mecanismului European de Stabilitate a astupat golurile din arhitectura instituţională a zonei euro", a declarat preşedintele eurogroup Jean-Claude Juncker după prima şedinţă a consiliului ESM. Mecanismul este văzut de miniştrii de finanţe ca o "piatră de temelie" în sistemul lor de luptă contra unei crize care a forţat deja cinci state din uniunea monetară să ceară ajutor financiar internaţional, scrie The Wall Street Journal.

200 mld. euro disponibile imediat

ESM poate împrumuta în prezent până la 200 miliarde de euro guvernelor care nu au acces la finanţare de pe piaţa datoriilor. Puterea de foc - suma totală a bailout-urilor pe care fondul le poate aproba - se va mări treptat la 500 miliarde euro în următoarele 18 luni, potrivit directorului general al fondului Klaus Regling. Până atunci, vor fi disponibile rezervele de 192 miliarde euro ale mecanismului temporar de bailout EFSF, care finanţează programele de asistenţă ale Greciei, Irlandei şi Portugaliei. ESM ar putea da primele împrumuturi Spaniei şi Ciprului, care au nevoie de bani pentru recapitalizarea băncilor.

Capacitatea de creditare a fondului se bazează pe capital vărsat de 80 miliarde euro, iar capitalul autorizat se ridică la 700 miliarde euro. Diferenţa de 620 miliarde euro va fi împrumutată, dacă va fi necesar, prin emisiuni de bonduri speciale pe pieţele de capital. Din total, 200 miliarde euro reprezintă capital de rezervă care să garanteze că emisiunile de obligaţiuni ale ESM au rating maxim, pentru a se asigura cele mai reduse dobânzi.

Împrumuturi doar pentru guverne, deocamdată

Ca şi EFSF, noul vehicul poate împrumuta guvernele în cadrul unor programe de bailout, poate achiziţiona obligaţiuni de pe piaţa primară şi cea secundară pentru a menţine reduse costurile de finanţare ale ţărilor cu probleme şi poate împrumuta bani statelor care nu pot acoperi singure recapitalizarea băncilor. Însă, pentru moment, orice sprijin acordat băncilor este dat prin intermediul guvernelor, ceea ce duce la creşterea datoriilor acestora, condiţie care nu este pe placul pieţelor şi al investitorilor. EFSF va fi scos din funcţiune anul viitor.

"Zona euro este echipată acum cu un zid de protecţie eficient şi permanent", a mai spus Juncker, care prezidează boardul ESM.

Deşi liderii zonei euro au promis că vor rupe legătura dintre finanţele guvernelor şi băncile cu dificultăţi, Regling a avertizat că "va dura ceva timp" până când i se va permite ESM să recapitalizeze direct băncile, posibil din 2013.

Miniştrii de finanţe au stabilit la reuniunea din iunie că ESM va putea împrumuta direct băncile după ce va fi înfiinţat un mecanism unic de supraveghere a sistemului bancar din EU.

Ultimatum pentru Grecia

După ce au dezbătut timp de mai mult de două ore problemele Greciei, care s-a abătut cu mult de la ţintele stabilite în programul de asistenţă stabilit de creditorii interaţionali în parte din cauza înrăutăţirii condiţiilor economice şi a inactivităţii Atenei, miniştrii de finanţe le-au dat autorităţilor un ultimatum ca până pe 18 octombrie să implementeze reducerile de cheltuieli cerute. Fără aceste măsuri, Grecia nu va primi o tranşă vitală de 31,5 miliarde euro din cel de-al doilea pachet de bailout care iniţial ar fi trebuit eliberată în iunie. Atena a avertizat că nu poate trece de noiembrie dacă nu primeşte aceşti bani. Directorul general al FMI Christine Lagarde a atenţionat că în privinţa Greciei "trebuie făcut mai mult", iar "a acţiona înseamnă a acţiona, şi nu doar a vorbi". Grecii sunt reticenţi în a reduce şi mai mult pensiile şi salariile într-o economie aflată în al cincilea an de recesiune.

FMI a recomandat ca datoriile Greciei să fie din nou restructurate. Din datoria totală de 325 miliarde euro a guvernului elen, aproximativ 125 miliarde euro reprezintă obligaţii către guvernele din zona euro pentru împrumuturile de bailout. Restul datoriei le revine FMI şi BCE, care au politici de prevenire a restructurărilor, sau investitorilor privaţi, ale căror datorii au fost deja restructurate în cea mai amplă acţiune de acest gen din istorie, notează Financial Times. Miniştrii de finanţe au rezistat propunerii FMI.

Ei par însă că iau tot mai mult în consi­derare prelungirea cu doi ani a termenului în care Grecia trebuie să-şi atingă ţintele prevăzute în programul de bailout.

"Propunerea este acum pe masa tuturor membrilor Troicii (cei trei creditori internaţionali ai Greciei - BCE, FMI şi UE). Toate exerciţiile pe care le facem acum presupun ca programul să dureze până în 2016, ca ţinta de deficit bugetar de 4,5% din PIB să fie atinsă în 2016, nu în 2014", a declarat ministrul grec al finanţelor Yannis Stournaras.

Programul Atenei cu Troica prevede reducerea datoriei de la aproxi­mativ 170% din PIB la 120% din PIB în 2020. Dar FMI anticipează că Grecia va rata obiectivul pe cinci ani, o datorie de 137% din PIB, reuşind să ajungă doar la o datorie de 153% din PIB, potrivit Thomson Reuters.

Fără bailout pentru Spania

Miniştrii de finanţe au făcut, de asemenea, front unit în apărarea Spaniei, asigurând că acest stat nu are nevoie de bailout deoarece se finanţează cu succes de pe pieţe şi implementează reforme economice eficiente.

"Spania nu are nevoie de program de ajutor. Spania face tot ceea ce este necesar în politicile fiscale, în reformele struc­turale. Spania are o problemă cu băncile în urma crizei imobiliare din trecut. Din această cauză Spania primeşte ajutor pentru reca­pitalizarea băncilor", a declarat ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble.

Analiştii anticipează că în cele din urmă Spania va cere nu doar ajutor pentru bănci, ci şi pentru guvern. Madridul evită însă să ceară un program de asistenţă financiară de la ESM deoarece acesta ar fi condiţionat de aplicarea unor măsuri dure de austeritate.

Grecia vinde palate regale şi bucăţi din insule pentru a face rost de bani

Ca să-şi mulţumească creditorii şi să respecte cerinţele bailout-ului, Grecia îşi accelerează programul de privatizări şi vânzări de active, scrie CNBC. Guvernul a oferit spre vânzare peste 70.000 de proprietăţi şi vizează încasări de 19 mld. euro până în 2015.

Printre imobilele oferite se numără o peninsulă de aproape 120.000 mp care include un complex hotelier şi un port de agrement, 450.000 mp în insula Rhodos pe care se află un teren de golf şi şase kilometri de plajă, şi o bucată de litoral din insula Corfu.

În plus, câteva ministere greceşti şi-au pus o parte din clădiri la dispoziţia chiriaşilor. Deşi ţara se luptă cu evaziunea fiscală, 13 birouri locale de impozite sunt şi ele de vânzare. (Radu Bostan)