BNR a stabilit restricţii pentru creditarea în valută a companiilor

Autori: Claudia Medrega , Raluca Ghinea 03.10.2012

Condiiţile de creditare în valută vor fi mai stricte decât pentru cele în lei pentru companiile care nu obţin venituri în moneda creditului, clienţii trebuind să demonstreze că pot rambursa sumele chiar dacă moneda naţională se depreciază sever.

Aceste prevederi sunt incluse într-un proiect de regulament BNR, care modifică şi completează Regulamentul 24/2011 privind creditele destinate persoanelor fizice, cu scopul de a implementa recomandările Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) privind creditarea în valută, emise în septembrie 2011. CERS le recomandă autorităţilor naţionale de supraveghere să monitorizeze creditarea în valută şi să ia măsuri în cazul existenţei unor riscuri semnificative la nivelul debitorilor neacoperiţi la riscul valutar.

"Împrumutătorii pot acorda credite în valută sau indexate la cursul unei valute entităţilor nefinanciare neacoperite în mod natural la riscul valutar numai în măsura în care, potrivit criteriilor stabilite de împrumutător în reglementările proprii, respectivele entităţi au o capacitate de rambursare foarte bună a finanţării în valută chiar şi în condiţii de depreciere severă a monedei naţionale (ori a monedei relevante) si, după caz, de majorare a dobânzii", se arată în proiectul de regulament.

Prevederile se vor aplica numai pentru partea de finan­ţare pentru care debitorul nu dovedeşte că dispune de venituri eligibile în valuta creditului.

Băncile vor folosi la determinarea capacităţii de rambursare valorile indicate în regulament pentru şocul pe cursul de schimb şi şocul pe rata dobânzii.

Pentru calcularea nivelurilor maxime admise privind gradul total de îndatorare în cazul creditelor de consum, creditorii utilizează anumite valori pentru şocul pe cursul de schimb (de 35,5% pentru euro, 52,6% pentru franci elveţieni şi 40,9% pentru dolari), pe rata dobânzii (de 0,6 puncte procentuale pentru toate monedele) şi pe venit (de 6% pentru venituri din salarii, iar pentru celelalte categorii de venituri creditorii vor utiliza valori proprii), valori preluate din regulamentul în vigoare. De asemenea, se menţine nivelul veniturilor eligibile ale clienţilor pentru analizarea capacităţii de rambursare, care nu pot depăşi cu peste 20% nivelul veniturilor din anul precedent.

Instituţiile de credit supravegheate de banca centrală trebuie să stabilească con­diţii mai stricte de acordare şi garantare a împrumuturilor în valută faţă de cele în lei, pentru populaţia şi companiile care nu sunt protejate de riscul valutar, adică obţin veniturile în altă monedă decât cea a creditului solicitat.

Totodată, pentru această categorie de clienţi, creditorii vor acorda finanţări dacă sunt îndeplinite anumite criterii, stabilite prin reglementări interne, care să demonstreze că solicitanţii ar avea o capacitate foarte bună de rambursare a creditului în valută, chiar dacă moneda naţională s-ar deprecia sever, iar rata dobânzii valutei respective ar creşte.

În acest sens, instituţiile de creditare trebuie să le prezinte potenţialilor clienţi care solicită împrumuturi în valută şi sunt neacoperiţi la riscul valutar o simulare personalizată de calcul al ratei lunare în situaţia deprecierii severe a monedei naţionale asociată, în cazul creditelor cu dobândă variabilă, cu majorarea ratei dobânzii.

"Spre deosebire de reglementarea în vigoare, proiectul impune creditorilor prezentarea acestor informaţii de avertizare particularizat la dimensiunea creditului solicitat de client, prin indicarea ratei lunare de credit recalculate pe baza respectivelor variaţii, utilizând valorile prevăzute în regulament", se precizează în prezentarea pe scurt a regulamentului.

Informaţiile despre aceste riscuri trebuie furnizate solicitanţilor de credit pe suport hârtie sau alt suport durabil cu cel puţin 15 zile înainte de încheierea contractului de finanţare, perioadă care poate fi redusă la cererea clientului. În categoria creditorilor obligaţi să înştiinţeze clienţii intră şi IFN-urile înscrise numai în Registrul General la BNR, dar şi instituţiile de plată şi cele emitente de monedă electronică altele decât cele specificate anterior.

 

Ce noutăţi aduce regulamentul BNR