Preţul alimentelor va creşte în mai puţin de o jumătate de an la un nivel record

Preturile alimentelor vor atinge în primul trimestru al anului viitor cel mai mare nivel din istorie şi vor continua să crească alimentând ceea ce analiştii numesc "agflaţie", inflaţia agroalimentară.

Preţurile alimentelor se majorează din cauza secetei din SUA, cea mai severă din 1936 până în prezent, dar şi a celor din cordonul agrar al globului, Rusia şi America de Sud, potrivit unui studiu al Rabobank, citat de The Telegraph.

Până în iunie anul viitor, preţul unui coş de alimente alese de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) s-ar putea majora cu 15% faţă de actualul nivel, potrivit analizei băncii.

"Anul viitor vom vedea economia lumii intrând din nou într-o perioadă de agflaţie din cauza faptului că stocurile de cereale şi seminţe oleaginoase se reduc şi vor ajunge la niveluri minime. Astfel, indicele preţurilor produselor alimentare al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură va depăşi recordul înregistrat în februarie 2011", se menţionează în raport.

Indicele calculat de Organizaţia pentru Ali­mentaţie şi Agricultură oferă o imagine utilă a preţurilor plătite de populaţia din întreaga lume pentru alimente, arătând cum modificarea preţurilor produselor agricole in­fluenţează preţurile alimentelor din magazine. Pentru autorităţi, accelerarea inflaţiei agro­ali­mentare semnalează probleme pentru că ma­jorarea preţurilor alimentelor poate am­plifica turbulenţele sociale. "Politica şi econo­mia sunt strâns legate între ele, lucru exem­pli­ficat de Primăvara Arabă, care a fost precedată de creşterea preţurilor alimentelor", se arată într-un raport al managerului de fonduri Hermes.

Va fi criză, dar nu ca în 2008

Însă nicio criză nu este identică cu ultima. Analiştii de la Rabobank susţin că impactul asupra consumatorului nu ar fi la fel de sever precum cel din aceeaşi perioadă a anului 2008, când a existat un deficit mare de grâu şi orez, pentru că acum penuria apare mai mult la culturile folosite ca hrană pentru animale, precum po­rumbul sau soia.

În schimb, în 2008 reducerea sto­curilor de grâu şi interdicţiile asupra expor­turilor de orez au limitat cantitatea de cereale dis­ponibilă pentru consumul direct al populaţiei.

În pre­zent, preţurile cerealelor de larg comsum, pre­cum orezul şi grâul, au scăzut cu 30% faţă de nivelurile din 2008, iar presiunile asupra cres­cătorilor de animale duc la majorarea preţului cărnii. În aceste condiţii, consumatorii afectaţi de scumpiri ar trebui să poată înlocui pro­teinele animale cu cerealele de larg consum.

Protecţionismul este un pericol

Preţurile alimentelor cresc într-un mediu economic global variat, cererea din partea Chinei reducându-se, iar datoriile ţărilor ves­tice afectând creşterea economică la nivel mon­dial.

În orice caz, riscurile apar pe măsură ce statele încearcă să protejeze cetăţenii de scumpirea alimentelor.

La fel ca în 2008, rezervele de stat, restricţiile privind comerţul şi alte forme de intervenţie constituie o ameninţarea, se menţionează în analiza Rabobank. În acelaşi timp, studiul avertizeză că o intervenţie mai mare din partea guvernului se va dovedi neproductivă la nivel internaţional, deoarece statele se angajează în "cicluri vicioase" ale politicilor de tip protecţionist, destabilizând astfel piaţa pe care se formează preţurile alimentelor.

Mai mult, se aşteaptă ca penuria de furaje să aibă repercusiuni majore pentru industria cărnii şi a laptelui, deoarece scumpirea furajelor majorează preţurile pe care le plătesc consumatorii şi reduc marjele de profit.

Pe termen scurt, preţurile mari, care sunt o consecinţă a costurilor ricate ale furajelor, ar trebui să crească temporar oferta de carne. Cu toate acestea, majorarea preţurilor va avea ca rezultat reducerea numărului de animale crescute de fermieri, ceea ce va diminua producţia de carne şi lactate şi va scumpi şi mai mult produsele de acest tip.