Centura Capitalei, pe care circulă zilnic 140.000 de maşini, a rămas fără finanţare, dar statul a plătit 500 de milioane de euro pe două drumuri neterminate în „creierii munţilor“
Ministerul Transporturilor a cheltuit peste 470 de milioane de euro pe două drumuri în "creierii munţilor", DN 67C Bengeşti-Sebeş şi DN 2D Focşani-Ojdula, pe care circulă în medie câte 10-15.000 maşini zilnic, iar în acelaşi timp centura Capitalei, cu un trafic de 144.000 de vehicule zilnic, a rămas anul acesta cu o finanţare de nici 3 milioane de euro. Mai mult, dacă de la centura Bucureştiului s-au tăiat bani după rectificarea bugetară din această vară, bugetul alocat anul acesta pentru DN 2D Focşani-Ojdula a fost suplimentat cu aproape 6 milioane de euro.
Unul dintre cele mai mari contracte de infrastructură rutieră din ultimii ani a fost cel de modernizare a drumului naţional 67C, pe ruta Bengeşti-Sebeş, cunoscut şi sub numele de Transalpina. Contractul s-a ridicat la circa 335 de milioane de euro, iar şoseaua are o distanţă de circa 148 de kilometri. Zona traversată, Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali, este una extrem de frumoasă şi care ar putea fi puternic exploatată din punct de vedere turistic, însă traficul rutier de pe această şosea este mult mai mic decât cel de pe centura Bucureştiului. Astfel, pe cei 72 de kilometri ai centurii Capitalei circulă zilnic peste 144.000 de vehicule, potrivit recensământului general al circulaţiei rutiere realizat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în 2010. Pe de altă parte, pe DN 67C, sau Transalpina, circulau zilnic puţin peste 11.000 de vehicule în 2010, potrivit recensământului general al circulaţiei. Deocamdată reabilitarea acestui drum nu este finalizată, nefiind montaţi parapeţii sau realizate marcajele rutiere.
Traficul zilnic este calculat de ZF prin însumarea traficului înregistrat pe fiecare din sectoarele componente ale unei şosele; numărul real de vehicule care circulă pe fiecare şosea poate fi mai mic, în condiţiile în care un vehicul înregistrat într-un sector al unei şosele poate fi înregistrat şi în următorul sau următoarele, în funcţie de traseul pe care îl urmează.
Transalpina, drum care traversează Munţii Parâng, nu este încă finalizat complet, în condiţiile în care încă lipsesc elemente precum marcajele rutiere sau parapeţii. Mediafax Foto
Reabilitare de drum cu credit furnizor
CNADNR a plătit până în prezent circa 1,4 mld. lei (320 de milioane de euro) pentru acest DN 67C. "Finanţarea acestui contract nu este influenţată de rectificarea bugetară, fiind vorba de finanţare în sistem credit furnizor. Estimăm că acest proiect va fi finalizat până la sfârşitul anului 2012", potrivit unui răspuns transmis de CNADNR şi semnat de Mircea Pop, directorul companiei. Transalpina este cel mai înalt drum rutier din România, atingând altitudinea maximă în Pasu Urdele (2.145 de metri) şi are un potenţial turistic important. Mai mult, şoseaua este şi una dintre cele mai vechi din ţară, fiind construită de armatele romane în drumul către Sarmisegetuza. Cu toate acestea, este greu de justificat reabilitarea acestei şosele cu peste 335 milioane de euro înainte ca alte proiecte de importanţă majoră, precum centura Capitalei, să fie finalizate. Transalpina a fost reabilitată de Romstrade, firmă controlată de Nelu Iordache.
Un alt exemplu cu privire la modul în care CNADNR şi-a prioritizat investiţiile este cel pentru reabilitarea DN 2D Focşani-Ojdula, pentru care CNADNR trebuie să plătească peste 170 de milioane de euro, cu tot cu suplimentări şi acte adiţionale. Până acum, instituţia a plătit 652 de milioane de lei (152 de milioane de euro la un curs mediu de 4,3 lei/euro) pentru acest drum, iar la rectificarea bugetară din această vară DN 2D a primit pentru acest an 105,6 milioane de lei (24,6 milioane de euro), în plus cu 24,1 milioane de lei (5,6 milioane de euro) faţă de bugetul iniţial. "Estimăm că lucrările vor fi finalizate în anul 2013, cu condiţia asigurării resurselor financiare necesare", a precizat Mircea Pop. DN 2D este o şosea care traversează Munţii Vrancei, cu o lungime de circa 118 kilometri şi pe care circulă circa 14.000 de maşini zilnic. Deşi este un contract care a fost atribuit încă de acum cinci ani către firma Spedition UMB, controlată de Dorinel Umbrărescu, deocamdată reabilitarea acestui drum nu este finalizată.
Investiţii prioritare, "amputate" de fonduri
Întrebarea care se pune în acest context este de ce unul dintre cele mai circulate drumuri din România, centura Capitalei, cu un trafic de peste 144.000 de vehicule zilnic, a rămas fără finanţare, deşi până acum compania de drumuri a cheltuit sute de milioane de euro pe reabilitarea unor şosele pe care circulă doar 10-15.000 de maşini zilnic? De ce nu s-a făcut o prioritizare a proiectelor de infrastructură rutieră în funcţie de volumul de trafic?
"Cu siguranţă, e vorba de o selecţie a priorităţilor care poate fi pusă sub semnul întrebării. Faptul că se «amputează» investiţii precum centura Capitalei este un semnal care îngrijorează", spune Laurenţiu Plosceanu, preşedinte al Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO).
Centura Capitalei ar trebui să fie principala rută comercială a agenţilor economici care fac business în Bucureşti. Din sinteza bugetului rectificat al Ministerului Transporturilor publicată pe site-ul Ministerului de Finanţe reiese că în acest an alocările pentru modernizarea centurii rutiere a Capitalei se mai ridică la doar circa 12,8 mil. lei (2,9 mil. euro), în condiţiile în care la începutul anului pentru această şosea se alocaseră 209,4 mil. lei (47,6 mil. euro). Iar aceasta în contextul în care CNADNR a semnat din 2008 până acum cinci contracte pentru reabilitarea a 50 km din centură, pe care nu are cu ce să le finanţeze însă.
Ministerul Transporturilor a pierdut la rectificarea bugetară din această vară aproape 1,3 miliarde de lei (300 de milioane de euro). Cei mai mulţi bani, circa 516 milioane de lei (117,3 milioane de euro), au fost "şterşi" de la drumuri, fapt ce pune în pericol derularea proiectelor de infrastructură rutieră.
Printre proiectele care au pierdut sume importante după rectificare se numără şi magistrala 5 de metrou Drumul Taberei-Universitate, al cărei buget practic s-a înjumătăţit la circa 178,4 milioane de lei (40,5 milioane de euro). De asemenea, banii pentru varianta de ocolire a Clujului, a Constanţei sau a localităţii Mihăileşti s-au redus pentru exerciţiul financiar 2012.
Centura Capitalei, una dintre cele mai aglomerate şosele din România, are aspect de drum de ţară pe unele porţiuni. Foto: Radu Racu
Cine a pierdut bani după rectificare
Nu numai infrastructura rutieră are însă de suferit. Sume importante s-au luat şi de la transportul pe apă, care a rămas cu circa 484 de milioane de lei (112,6 milioane de euro) din cele 970 de milioane de lei (225,6 milioane de euro) pe care le avea la începutul anului. De asemenea, calea ferată a pierdut prin rectificare circa 152 de milioane de lei (35,3 milioane de euro), rămânând cu puţin peste 4 miliarde de lei (930 de milioane de euro).
Chiar dacă există proiecte de infrastructură, fie rutieră, feroviară, de metrou sau navală, care au pierdut bani după rectificare, sunt şi cazuri în care bugetele au crescut semnificativ. Spre exemplu, autostrada Cernavodă-Medgidia are după rectificare un buget de circa 367 de milioane de lei (85,3 milioane de euro), dublu faţă de alocarea iniţială, potrivit calculelor ZF pe baza sumelor care apar în dreptul creditelor bugetare din sinteza bugetului ministerului.
În contextul rectificării bugetare, Ministerul Transporturilor va cere Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) să sisteze o parte din lucrări şi să încheie acte adiţionale la contracte astfel încât în anul 2012 să fie angajate lucrări doar în limita creditelor bugetare aprobate, potrivit unui memorandum aprobat de Guvern săptămâna trecută.
De asemenea, Guvernul a decis că în cadrul bugetului Ministerului Transporturilor se vor asigura prin redistribuire sume pentru achitarea facturilor ce sunt peste nivelul creditelor bugetare aprobate în 2012 astfel încât să nu se înregistreze arierate şi să nu fie afectat deficitul. Mai mult, ministerul va trebui să prezinte Guvernului informări cu privire la situaţia lucrărilor de investiţii.