Afacerile Recaş au crescut cu 11% în primul semestru deşi „problemele unor distribuitori au dus la blocaje în piaţă“

Producătorul de vin Cramele Recaş, afacere deţinută de familile Cox, Gheorghe Iova şi Ioan Georgiu, a înregistrat în primul semestru o creştere a cifrei de afaceri cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru acest an, producătorul timişorean de vin mizează pe o creştere cu circa 20% a vânzărilor faţă de anul trecut, când nivelul afacerilor a ajuns la aproximativ 18 mil. euro.

Recaş, care are 970 de hectare de viţă-devie în judeţul Timiş, reprezintă un grup de trei companii, Cramele Recaş SA (care deţin crama), Cramele Recaş Prod (care deţin via) şi Cramele Recaş Group (care se ocupă de comerţ şi distribuţie).

"În prima parte a anului principalul nostru obiectiv a fost încasarea facturilor de la partenerii regionali. Din păcate, sunt din ce în ce mai mulţi distribuitori regionali care au probleme cu încasarea facturilor şi astfel cu plata furnizorilor. Această fracturare se transmite pe întreg lanţul şi duce la blocaje în piaţă", au declarat pentru ZF Transilvania reprezentanţii companiei Cramele Recaş.

Consumul se polarizează

În ceea ce priveşte evoluţia pieţei locale de vin, oficialii companiei spun că în primul semestru aceasta a înregistrat o creştere de 7- 8% faţă de anul trecut, consumul polarizânduse spre produse sub 12 lei sau peste 30 de lei.

"Pentru perioada următoare estimăm un uşor avans al pieţei faţă de primul semestru, având în vedere că în a doua parte a anului consumul creşte natural. Pe de altă parte, piaţa importurilor de vin s-a contractat în primul semestru cu aproximativ 20%", au spus oficialii Cramele Recaş. Potrivit conducerii companiei, scăderea importurilor de vin în prima parte a anului s-ar putea datora majorării preţului produselor la o parte din partenerii externi, creşterii cursului valutar, dar şi numărului mare de produse autohtone apărute în ultima perioadă pe piaţă.

Recaş se numără printre cei mai mari exportatori de vin de pe piaţa locală, în condiţiile în care aproximativ 40% din livrări se fac la export în state precum Marea Britanie, SUA, Japonia, Suedia, Canada, Estonia, Slovacia. Anul trecut exporturile companiei au cres cut cu 130%, iar pentru anul în curs con ducerea Cramele Recaş şi-a propus un avans de 30% al vânzărilor la ex port.

Cea mai mare piaţă externă pentru com panie este Marea Britanie.

Capacitatea anuală de producţie Recaş ajunge în prezent la 12 milioane de litri de vin, iar din punct de vedere logistic, compania este prezentă în toată ţara, principalul punct de lucru fiind în Recaş.

Compania are în portofoliu branduri precum Schwaben Wein, Castel Huniade, Frunza (în retail) sau Cocoşul, La Putere, Sole, Solo Quinta, Cuvee Uberland (produse premium în HoReCa şi magazine specializate).

Com pania importă şi vinuri precum Masi, Planeta, Piccini (Italia), Robert Mondavi (California), Louis Latour (Burgundia), dar şi altele.

Recaş a lansat în acest an o nouă gamă de vinuri, Castel Huniade, care, potrivit repre zentanţilor companiei, a apărut din necesitatea de a face un rebrandig la Castle Rock, care avea peste 10 ani. Gama cuprinde 4 vinuri albe, un vin roze şi trei vinuri roşi. Compania ar vrea să vândă în acest an peste 600.000 de sticle din această gamă.

Parteneriat cu Tesco

Cramele Recaş a început anul trecut un parteneriat cu Tesco, unul dintre cei mai mari retaileri din lume, care nu este însă prezent pe piaţa locală. În 2011, compania a vândut un milion de sticle, iar anul acesta Recaş ar vrea să vândă 1,2 milioane de sticle către retailerul britanic. Vinul de Recaş ajunge în Tesco la preţuri de 5,99 lire/sticla, potrivit datelor anterioare ale companiei. În UK, vinurile Recaş sunt prezentă şi în lanţul Sainsbury.

Producătorul timişorean de vin declara anterior că intenţionează să cumpere 200 de hectare de teren cu viţă-de-vie sau pe care se poate planta, extinderea fiind susţinută de cererea tot mai mare pe piaţă.

În ultimii patru ani, la Cramele Recaş au fost plantate 400 de hectare de viţă-de-vie, banii venind din fonduri europene. În acest caz, costul unui hectar a fost de 13.000 de euro.

În zona Timişoarei, terenurile fără vii costă 3.000-5.000 de euro pe hectar, iar plantările ulterioare se fac la preţuri de peste 17.000 de euro.

Cramele Recaş este o afacere deţinută de familile Cox, Gheorghe Iova şi Ioan Georgiu, cu peste 200 de angajaţi în prezent. În industria locală a vinului investesc în principal oameni de afaceri români, precum familia Dobronăuţeanu (Murfatlar), Claudiu Necşulescu (Jidvei), familia Jitea şi Constantin Buşcă (Vinexport Focşani), Sebastian Ghiţă sau Daniel Guzu.

Există însă şi câţiva antreprenori străini, cum sunt Sergio Faleschini (Vinarte) sau Jean Valvis (Domeniile Sâmbureşti).

Producătorii de vin au resimţit diferit îngheţul şi seceta din acest an, astfel că în timp ce sunt companii care se aşteaptă la reduceri de peste 10% ale producţiei, alte firme sunt ceva mai optimiste şi mizează fie pe stagnare, fie pe o creştere de 10-20%.

Producţie mai mare la Recaş

Reprezentanţii Recaş declarau anterior că se aşteaptă în acest an la o producţie mai mare cu 10-20%. Aceştia au precizat că Recaş, cu podgorii în judeţul Timiş, nu a avut probleme cu îngheţul în timp ce problemele generate de secetă "au fost mai ponderate". Firma are sistem de irigaţie "tocmai pentru a elimina problemele legate de secetă".

Anul 2011 a adus o recoltă record în industrie, cu un plus de 30% comparativ cu 2010, iar piaţa locală de vin s-a ridicat la aproximativ 350 mil. euro.

Potrivit unei statistici a Organizaţiei Interna ţionale a Viei şi Vinului (OIV), România se află pe locul zece în lume din punctul de vedere al mă rimii pieţei vinului, pe primele poziţii în ierarhie aflându-se state precum Franţa, SUA, Italia sau Germania. În România sunt plantate apro ximativ 200.000 de hectare de viţă-de-vie, iar cei mai mari jucători de pe piaţă sunt Murfatlar, Cotnari, Jidvei, Vincon, Recaş, Halewood sau Tohani.