Pachetele de ţigări ar putea arăta toate la fel peste trei luni: fără logo şi în întregime în culori neutre
Astfel, singura modalitate prin care consumatorul va putea deosebi pachetele de ţigări va fi numele mărcii, scris cu acelaşi font, culoare şi dimensiune pentru fiecare tip de ţigări, indiferent de producător. Dacă modificările vor fi adoptate, se vor aplica şi în România.
Măsurile fac parte dintr-un proiect de modificare a unei directive europene iniţiate în urmă cu mai bine de zece ani (Directiva 2001/37/CE) şi ar putea fi adoptate în mai puţin de trei luni.
Zdruncină o piaţă de 3 mld. euro
Implementarea acestor măsuri ar putea afecta puternic businessurile producătorilor de ţigarete, o piaţă de peste 3 miliarde de euro în România.
Reprezentanţii Philip Morris (producătorul ţigărilor Marlboro), o companie cu afaceri de 590 de milioane de euro în România, spun că modificările legislaţiei europene ar avea drept efect reducerea consumului de ţigări şi ar conduce la creşterea pieţei ilegale a ţigaretelor.
În luna iulie contrabanda cu ţigarete a fost de 12,9% în România, potrivit datelor furnizate de compania de cercetare de piaţă Novel.
"Prin introducerea ambalajului generic, singurul avantaj competitiv în rândul producătorilor de ţigarete va rămâne preţul, iar acest lucru va conduce la o ieftinire a pachetelor de ţigări şi deci la o accesibilitate mai mare a acestor produse, contrar intenţiei acestei directive", a spus Marc Fritsch, directorul diviziei de Regulatory Affairs EU în cadrul Philip Morris International, în cadrul unui seminar organizat de producătorul de ţigarete în Umbria (Italia) cu ocazia modificării directivei europene, la care au participat jurnalişti români şi bulgari.
România a fost a doua ţară, după Belgia, care a acceptat introducerea pictogramelor cu avertismente de sănătate, iar propunerile de modificare făcute de oficialii UE prevăd ca, odată cu introducerea ambalajelor generice, să crească şi dimensiunea avertismentelor de sănătate de la 30 - 40% din suprafaţa pachetului de ţigări (cum e în prezent) până la 100% (cum e în Australia).
Din nou, producătorii de ţigarete contestă această măsură, pentru că, susţin ei, nu există niciun studiu sau altă dovadă care să demonstreze că ar conduce la reducerea consumului de ţigări.
Fără expunerea pachetelor în magazine
O altă măsură discutată la nivel european vizează interzicerea expunerii pachetelor de ţigări în magazine şi chiar interzicerea vânzării de ţigări în faţa minorilor, menită să reducă consumul de ţigări în rândul copiilor.
Reprezentanţii Philip Morris spun însă că, în câteva dintre ţările în care s-a implementat această măsură - Islanda, Canada şi Irlanda - nu s-a redus incidenţa fumatului ca urmare a aplicării acestor măsuri. Totuşi, o altă consecinţă a acestei măsuri ar putea fi şi faptul că producătorii de ţigarete nu-şi vor mai putea promova produsele noi, având în vedere că de ceva vreme ei nu mai au voie să facă publicitate la ţigări.
De asemenea, oficialii UE discută despre o listă comună a ingredientelor folosite la producţia ţigărilor. În lume există două tipuri de ţigări, unele care au o concentraţie mai mare de tutun şi unele care au ingrediente (de aromare sau care să le menţină mai mult termenul de valabilitate).
Unele ingrediente ar putea să fie interzise
UE vrea să interzică unele ingrediente folosite la producţia ţigărilor, pentru că este posibil ca acestea să fie mai toxice, mai atractive pentru fumători şi cu un grad al dependenţei mai ridicat. Românii şi cetăţenii din cele mai multe ţări din Europa sunt consumatori de ţigări cu ingrediente, în timp ce englezii sau canadienii preferă ţigările fără ingrediente. Însă şefii organizaţiilor de tutun din Italia sunt îngrijoraţi de eventuala decizie a UE, pentru că aceasta ar conduce la pierderea locurilor de muncă în Italia, în zone unde şomajul este deja ridicat.
"În zonele în care se cultivă tutun în Italia nu există alternativă, din punct de vedere economic, pentru cultivarea altor plante, iar măsurile UE ar avea repercusiuni imediate asupra locurilor de muncă ocupate în acest sector, pentru că în multe zone se cultivă tutun Burley (cu arome - n. red.)", a spus Luigi Auriemma, managing director al Organizaţiei Naţionale a Tutunului din Italia, parte a asociaţiei Coldiretti, care reprezintă interesele agricultorilor.
El spune că, în prezent, în Italia - ţară care aduce peste 50% din producţia de tutun din Europa - lucrează 200.000 de persoane în industria tutunului.
Cu toate că peste 80% din preţul unui pachet de ţigări ajunge la bugetul de stat sub formă de accize - această industrie fiind una dintre cele mai reglementate- , afacerile celor trei mari jucători de pe piaţa locală (British American Tobacco, Japan Tobacco International şi Philip Morris) au continuat să crească în ultimii ani, în principal ca urmare a creşterii exporturilor.
Fiecare dintre cei trei producători are fabrici în România, unde se produc ţigări cu materii prime importate din alte state, iar majoritatea produselor făcute în România se duc la export, pentru că există o capacitate de producţie mai mare decât consumul de pe piaţa locală.
În România există 4,8 milioane de fumători, potrivit unui studiu global privind tutunul la adulţi. În timp ce în ţări precum Italia (din 2005) sau Bulgaria (din 2012) s- a interzis fumatul în locuri publice inclusiv în baruri şi restaurante (există locuri special amenajate pentru fumat), România este una dintre cele mai permisive ţări, astfel de măsuri din domeniu nefiind aplicate.