Prima pagina

Transa a patra a venit. Reforma mai intarzie

29.04.2003, 00:00 11

Romania a aplicat intr-un tarziu masurile de reforma necesare pentru a primi de la Fondul Monetar International o noua transa de bani, cu opt luni intarziere fata de programarea initiala. Si nu fara inca un "ghiont" de ultim moment din partea Fondului.
Chiar joia trecuta, in cursul sedintei de guvern, Neven Mates, negociatorul-sef al FMI, s-a interesat de masurile luate de guvern pentru strangerea banilor din accize. Efectul: unui act normativ aprobat de executiv i-au trebuit numai cateva ore pentru a deveni lege. A doua zi - vineri, 25 aprilie, a aparut in Monitorul Oficial Ordonanta de Urgenta pentru instituirea unor masuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale. Printre cele mai importante masuri de reforma, care au conditionat eliberarea celei de-a patra transe - concedierile din societatile cu mari pierderi.
Desi tabloul macroeconomic pe 2002 indreptatea eliberarea transei de 76 mil.$, FMI continua sa fie ingrijorat de riscul unor derapaje.
"Incertitudinile privind evolutiile macroeoconomice ale Romaniei au crescut oarecum la inceputul acestui an, datorita cresterii semnificative a salariului minim pe economie din luna ianuarie si a mediului international nefavorabil", a declarat vineri Anne Krueger, prim director general adjunct si presedinte in functie al Fondului Monetar International.
FMI considera ca trebuie luata in calcul posibilitatea aparitiei unor presiuni neasteptate asupra preturilor sau asupra contului curent din cauza cresterii accentuate a salariului minim, situatie in care politicile macroeconomice "vor trebui intarite".
"In acest context, implementarea integrala si ferma a unor politici salariale prudente va fi cruciala pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si prevenirea deteriorarii semnificative a competitivitatii pe termen mediu", spune Krueger.
Control restrictiv al salariilor in sectorul public, reducerea pierderilor in companiile de stat, privatizare - sunt elementele esentiale de reforma, pe care Fondul Monetar International continua sa le repete autoritatilor romane. De ce este nevoie de reluarea acestor teme, la aproape 18 luni de la semnarea acordului stand-by cu FMI? O spun tot reprezentantii Fondului: din cauza derapajelor in instituirea disciplinei financiare in intreprinderile de stat si a intarzierilor din privatizare.
Tocmai din cauza numeroaselor intarzieri, Consiliul Director al FMI a avizat de-abia la sfarsitul saptamanii trecute cea de-a treia evaluare a performantelor economice ale Romaniei. Iar pentru ca durata de 18 luni a acordului expira, iar autoritatile au angajamente restante, boardul Fondului a hotarat prelungirea acordului pana la 15 octombrie 2003. Pana in prezent, Romania nu a indeplinit conditiile necesare pentru a trage decat 186 milioane de dolari, din imprumutul total de 413 milioane. Si chiar daca sumele nu conteaza, necesarul de finantare a balantei de plati fiind in scadere, tragerile reprezentand mai putin de jumatate din suma totala arata lentoarea cu care autoritatile au aplicat masurile de reforma prevazute in acordul cu FMI.
"Board-ul FMI a remarcat ca exista, din pacate, o incetinire a reformelor structurale. Trebuie sa privim acest eveniment cu mai putin festivism si mai multa atentie la ceea ce avem de facut in continuare", a declarat Mihai Tanasescu, ministrul finantelor.
Printre angajamentele ramase restante - privatizarea BCR, privatizarea companiilor de distributie a gazelor naturale si a electricitatii, a Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom si a companiilor aflate in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare.
FMI vede necesara consolidarea colectarii veniturilor bugetare. Pentru aceasta, anul viitor trebuie sa intre functiune institutia unica de administrare a asigurarilor sociale.
In domeniul politicii monetare, expertii FMI considera ca aceasta trebuie sa vizeze in continuare o dezinflatie graduala si sa previna o apreciere reala excesiva a monedei.   FMI crede ca obiectivul de reducere in continuare a dobanzilor este acum restrictionat de evolutiile salariale si de necesitatea de a mentine o pozitie externa solida.
Reprezentanti ai FMI si Uniunii Europene vor sosi la Bucuresti peste doua saptamani pentru a analiza politica financiara a bugetului de stat pentru anul viitor. Discutiile vor avea drept tinta actualizarea componentelor ale Programului Economic de Preaderare la Uniunea Europeana. De asemenea, vor fi discutate directiile principale ale viitoarei relatii cu FMI, dupa finalizarea actualului acord stand-by.



Ce mai vrea Fondul:
- implementarea integrala si ferma a unor politici salariale prudente in sectorul public
- extinderea procesului de restructurare in interpinderile de stat mari producatoare de pierderi
- progresul in privatizarea sectorului energetic
- monitorizarea atenta a cresterii rapide a creditului, in special a celui in valuta
- consolidarea colectarii veniturilor bugetare
- cresterea in continuare a incasarilor la utilitati
- finalizarea privatizarii BCR de indata ce conditiile de piata se vor imbunatati

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO