Negocierile de pace ce avea loc in Macedonia intre politicienii slavi si cei albanezi au esuat, din cauza cererilor radicale ale albanezilor, a anuntat presedintele macedonean Boris Traikovski.
"Din nefericire, convorbirile sunt blocate total, in mare parte din cauza modificarii radicale a pozitiile PDP si DPA (principalele partide ale etnicilor albanezi din Macedonia", a declarat Traikovski miercuri seara. El a adaugat ca albanezii "cer practic federalizarea tarii".
Insa comandantii Armatei Nationale de Eliberare, grupare care ocupa mai multe sate in nordul Macedoniei si in apropiere de Skopje, au declarat ca cererile lor nu sunt radicale, ele fiind aceleasi pe care etnicii albanezi le repeta de zece ani: egalitate in ceea ce priveste invatamantul, locurile de munca si folosirea limbii materne, relateaza CNN.
Secretarul general NATO, George Robertson, a cerut partilor implicate in conflictul macedonean sa ajunga la un acord inainte de izbucnirea unui razboi civil devastator.
Alianta anuntase anterior ca este gata sa trimita o forta militara in Macedonia, care sa dezarmeze rebelii albanezi. Oficialii NATO au subliniat insa ca o astfel de interventie va fi posibila numai daca se ajunge la un acord politic, potrivit BBC.
"Interventia va avea loc daca si numai daca exista o incetare a focului durabila si un acord intre toate partidele coalitiei, precum si un angajament clar din partea extremistrilor inarmati privind dorinta de a depune armele", a declarat Robertson.
Forta NATO ar urma sa fie formata din circa 2.500 de militari, avand misiunea de a colecta armele rebelilor timp de 30 de zile.
Planul nu necesita un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU. Marea Britanie, Franta, Spania, Grecia, Cehia, Olanda si Norvegia si-au anuntat disponibilitatea de a trimite trupe, in timp ce Statele Unite ar urma sa asigure sprijin logistic. Conform unor surse din cadrul NATO, o astfel de forta poate fi gata de actiune in zece zile.
Esecul negocierilor a survenit in momentul in care politicienii macedoneni studiau planul de pace elaborat de presedintele Traikovski, care prevede un armistitiu intre rebeli si armata fostei republici iugoslave, o amnistie pentru rebelii care depun armele voluntar si includerea etnicilor albanezi in organismele si institutiile de stat.
De asemenea, se mai negociau inlaturarea referintelor la etnie sau religie din Constitutie si proclamarea limbii albaneze ca a doua limba de stat.
Uniunea Europeana sprijina planul presedintelui macedonean, surse de la Skopje declarand ca Javier Solana, coordonatorul politicii externe a UE, urmeaza sa revina in Macedonia pentru a incerca sa-i convinga pe politicienii albanezi sa-si reconsidere pozitia.
Solana a declarat miercuri ca eforturile diplomatice privind evitarea unui razboi civil se afla intr-un punct critic.
"Trebuie sa continuam sa face totul pentru evitarea razboiului in Macedonia. Ne aflam intr-o saptamana cruciala si speram sa putem rezolva aceste probleme constitutionale", a spus oficialul european.
Uniunea Europeana a stabilit data de 25 iunie ca termen-limita pentru aprobarea unui plan viabil de incetare a violentelor din Macedonia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
