Cum a mers economia romaneasca in primul trimestru? Se confirma semnalele privind declinul productiei industriale si incetinirea scaderii inflatiei?
Asteptarile de la inceputul anului - crestere economica de 5,2% si inflatie chiar spre 12% - se dovedesc deja nerealiste?
Sunt intrebari la care n-avem inca un raspuns, dar tocmai faptul ca ele se pun deja in mediul de afaceri arata o anume preocupare fata de evolutia economiei. Deocamdata se stie ca productia industriala a scazut in primele doua luni ale anului cu 0,2% fata de aceeasi perioada din 2002. In acelasi timp, majoritatea agentilor economici din industria alimentara, industria de masini si echipamente, industria de prelucrare a lemnului, constructii, au estimat pentru luna martie incetiniri ale activitatii economice in sectoarele lor. Este exact ceea ce Romania nu-si poate permite acum: o scadere a ritmului de crestere, mai ales ca inca mai e atat de mult de recuperat, in perspectiva aderarii. Autoritatile se feresc sa comenteze, invocand lipsa datelor, insa ingrijorarea isi face loc in anumite medii. Nici analistii nu comenteaza decat sub protectia anonimatului.
"Asa cum se profileaza datele, autoritatile au motive sa fie ingrijorate. Daca inflatia trece de 1,5% in aprilie, chiar e rau de tot. Este clar ca nu se mai poate mentine ritmul: trebuie alte surse de crestere, dar aici este o problema din cauza economisiriii reduse. Asa se explica si ultimele initiative ale autoritatilor de a grabi reducerea birocratiei la infiintarea de noi companii. Trebuie dat frau liber investitiilor, dublat de o politica agresiva de atragere a investitiilor straine", a declarat un analist economic, care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
Suspansul va fi prelungit de vacanta sectorului bugetar, din care face parte si Institutul National de Statistica, astfel incat primele date oficiale privind trimestrul I nu vor aparea mai devreme de 7 mai.
Tot la acea data autoritatile se pregatesc sa anunte prognoze macroeconomice actualizate, inclusiv parametrii din Programul Economic de Preaderare. Pana atunci, Banca Nationala isi anunta astazi intentiile de politica in domeniul dobanzilor si al cursului de schimb.
Singurele date statistice disponibile pentru luna martie sunt cele referitoare la inflatie. Ce arata acestea? Ca de la o inflatie anualizata de 16,6% in ianuarie, in martie inflatia a revenit la peste 17%. Aceasta a facut ca rata medie a dobanzii oferite de banci la depozite sa coboare si mai mult sub rata inflatiei, la fel si rata medie a dobanzii la titluri de stat cu discont. Ce se va intampla daca inflatia va continua sa creasca si in aprilie, asa cum este de asteptat? Cum vor influenta dobanzile real negative nivelul economisirii, care de-abia a ajuns anul trecut aproape de 14% din PIB?
Deocamdata, se poate spune ca asteptarile inflationiste raman bine ancorate in economie. Cele mai recente sondaje arata ca majoritatea agentilor economici se asteapta la cresteri de preturi in lunile urmatoare. Datele pentru prima jumatate a lui aprilie indica o inflatie de circa 1%, fiind insa de asteptat cresteri de preturi in aceasta saptamana.
Prima linie de aparare impotriva unor derapaje o constituie politica monetara, care isi transmite cel mai repede efectele in economie. In ultima vreme, Banca Nationala face eforturi din ce in ce mai mari pentru sterilizarea execesului de masa monetara, incercand astfel sa previna pe cat posibil tendinte de reaprindere a inflatiei.
Sterilizarea unor sume care se ridica la un echivalent de circa un miliard de dolari in doua luni, ajunge sa implice costuri din ce in ce mai mari, pe care banca centrala a hotarat insa sa si le asume. In perioada ianuarie-martie 2003, volumul sterilizarii realizate de BNR s-a dublat fata de aceeasi perioada a anului trecut, urcand la circa 45.000 de miliarde de lei.
In acelasi timp, politica de sterilizare agresiva tinde sa creeze probleme ministerului finantelor, care reuseste din ce in ce mai greu sa finanteze deficitul bugetar si sa refinanteze datoria publica, atat timp cat rata dobanzii stabilite de Comitetul de politica monetara al BNR la depozitele pe o luna ramane la peste 18%, iar Finantele incearca sa vanda titluri de stat la 13-14% pe scadente de pana la doi ani. Rezultatul: ministerul finantelor revine la scadente mici, de sase luni, unde ii este mai usor sa accepte cresteri de dobanzi - ieri acestea au urcat la 15,34%. Si astfel, marea temere privind inversarea trendului glorios de scadere a dobanzilor inregistrat la inceputul anului, se confirma.
De la inceputul anului, bugetul de stat tot nu reuseste sa-si stranga banii, situatia colectarii veniturilor in primul trimestru ingrijorand deja autoritatile, dar si Fondul Monetar International, care urmeaza sa trimita o noua misiune la Bucuresti.
O gura de aer pentru buget vine in aceasta luna, cand agentii economici platesc impozitul pe profit pentru primul trimestru al anului, insa va fi greu ca aceste sume sa umple gaurile acumulate la accize si TVA.
Asa ca problemele cele mai mari tind sa vina in continuare din zona politicii fiscale, care nu reuseste sa stabilizeze colectarea veniturilor, amanand inca o data perspectiva mult asteptatei relaxari a taxelor si impozitelor.
Riscul maxim poate veni din faptul ca reformele structurale, atat de lent aplicate pana acum, vor fi si mai dificil de promovat intr-un mediu economic pesimist. Pe de alta parte, perseverenta in domeniu ar putea reconstrui increderea pietei.
"In Romania, majorarea semnificativa a salariului minim pe economie incepand cu luna ianuarie, precum si pierderile inregistrate de catre intreprinderile de stat sunt potentiale obstacole in calea procesului de dezinflatie. Aceste fenomene scot in evidenta nevoia de a indeplini obiectivele privind deficitul bugetului public si intarirea disciplinei financiare in societatile de stat", arata cea mai recenta analiza a Fondului Monetar International.
In ceea ce priveste rata inflatiei, FMI anticipeaza o medie anuala de 16,2% in acest an, cea mai ridicata din Europa Centrala si de Est.
FMI estimeaza ca Romania va inregistra, in acest an o crestere economica de 4,9%, cu 0,3 puncte mai redusa decat prognoza autoritatilor de la Bucuresti.
Si totusi, din ce va creste economia romaneasca anul acesta? Din investitii si consum, spune ministrul finantelor. Dar consumul nu da deloc semne ca s-ar putea transforma in locomotiva cresterii economice. Dimpotriva. Pietele mai multor produse de baza, precum cafea, margarina, ulei sau pasta de dinti, au inregistrat scaderi importante ale vanzarilor in primele doua luni ale anului. Tendinta de scadere este cu atat mai ingrijoratoare cu cat este vorba de produse de baza.
Exporturile? Semnale de alarma au tot aparut in ultima vreme. Cert este ca o redresare prea lenta a economiei statelor membre UE - prognozata de mai multi analisti - va afecta si Romania prin reducerea ratei de crestere a exporturilor, incetinirea ritmului investitiilor straine directe, care oricum erau extrem de scazute - si a fluxurilor de capital. In primele doua luni ale anului, intrarile de bani din transferuri curente au scazut cu 10 milioane de dolari fata de anul trecut, din cauza revenirii in tara a muncitorilor romani din zona Orientului Mijlociu. Nu inseamna neaparat o tendinta de scadere, dar este o intrerupere a trendului de crestere, chiar conjuncturala. Si aceasta nu face decat sa confirme volatilitatea acestei surse de finantare a deficitului de cont curent. Banii romanilor din strainatate au contribuit din plin anul trecut la imaginea peste asteptari de frumoasa a contului curent, cu 1,5 miliarde de dolari. Deficitul de cont curent de 3,4% din PIB in 2002, ar putea sa creasca anul acesta cu cel putin un punct procentual.
"Toate aceste semnale ar putea indica faptul ca valul cresterii economice, care a cuprins economia din octombrie 1999, a trecut de creasta si incepe sa se epuizeze", afirma analistul citat. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
