Este putin probabil ca recenta admitere in cadrul Uniunii Europene a 10 noi state cu un ritm alert de dezvoltare sa aduca cu sine o rezolvare a celor mai grave probleme de ordin economic cu care se confrunta Europa occidentala, scrie Wall Street Journal Europe.
Ritmul lent de dezvoltare economica, o populatie in curs de imbatranire, institutii publice ce incearca cu disperare sa combata coruptia, o rata foarte mare a somajului si o legislatie inflexibila in domeniul muncii sunt numai o parte din cele mai dificile probleme ale Europei.
Dupa admiterea celor 10 state, economistii au inceput sa emita avertismente cu privire la faptul ca nou-venitii, in ciuda faptului ca dispun de economii mai dinamice decat membrii veterani ai UE, nu vor aduce cu ei o rezolvare rapida a problemelor economiei UE cu o valoare combinata de 10,1 mii de miliarde de euro.
"Multi au impresia ca se va produce o adevarata explozie in momentul in care vor cadea barierele, iar banii vor curge," spune Olivier Desbarres, economist in cadrul Credit Suisse First Boston. "Acesta este un rationament foarte simplist. Vor exista unele schimbari, dar acestea se vor produce treptat. Va fi un proces ce se va desfasura de-a lungul mai multor ani".
Productia UE dinaintea admiterii celor 10 state a inregistrat o crestere de numai 0,9% anul trecut, comparativ cu 1% in 2002. Cele 10 noi state membre, cu o productie de aproximativ 400 miliarde de euro, reprezinta insa numai 5% din valoarea PIB a zonei extinse. In ciuda inregistrarii unei cresteri puternice in decursul ultimilor ani, venitul mediu pe cap de locuitor in tarile ce acced la UE reprezinta numai jumatate din media UE, ceea ce inseamna ca este posibil ca regiunea occidentale sa nu poata conta pe o crestere a achizitiilor efectuate de noii cetateni ai UE, al caror numar se ridica la 75 milioane.
Se asteapta ca in urma expansiunii, productia UE sa creasca cu numai 0,5, pana la 0,7% in decursul actualului deceniu, conform unui studiu realizat de Comisia Europeana. Datorita acordurilor bilaterale incheiate, comertul intre natiuni a inflorit deja, iar economistii considera ca aceasta rata de dezvoltare nu va creste mai mult de atat.
Desi expansiunea UE "este cea mai semnificativa din istorie din punct de vedere al numarului de tari admise, al populatiei si suprafetei geografice, cresterea asociata a nivelului activitatii economice si a capacitatii de productie a UE va fi relativ restransa pentru inceput," a declarat Lucas Papademos, vice-presedinte al Bancii Centrale Europene la sfarsitul saptamanii trecute.
De asemenea, multi economisti se tem ca aceasta extindere va reprezenta un obstacol in plus in ceea ce priveste desfasurarea procesului decizional, proces ce se desfasura deja cu greutate in cadrul UE formate din 15 state membre.
Probabil cel mai dificil aspect este legat de cadrul fiscal ce sta la baza monedei unice europene, asa-numitul Pact de Stabilitate si Crestere care cere statelor sa-si limiteze deficitele bugetare la 3% din valoarea PIB si sa tinteasca un buget echilibrat sau unul excedentar. Se anticipeaza ca cele 15 membre veterane ale UE vor depasi acest prag in acest an pe fondul ritmului lent de dezvoltare economica si al dificultatilor legate de reducerea cheltuielilor. Oficialii au pareri impartite cu privire la necesitatea revizuirii pactului. Multi dintre cei mai ferventi sustinatori ai pactului sunt din randul noilor admisi, ce iau masuri de reducere a bugetului, ramanand insa cu mult deasupra limitei de 3%.
O alta problema majora cu care se confrunta continentul este populatia in curs de imbatranire. Economistii spun ca tarile din vestul Europei au nevoie de muncitori tineri care sa accepte chiar si slujbe inferioare si care sa aiba copii pentru a se putea finanta pensiile viitorilor pensionari. Totusi, majoritatea vechilor membri ai UE, temandu-se de o invazie a unei forte de munca cu costuri reduse din Europa centrala si de est, limiteaza migratia noilor vecini cu pana la 7 ani.
"Aceste restrictii pe termen scurt asupra mobilitatii fortei de munca reprezinta o oportunitate in minus pentru tarile tinta de a profita de pe urma unei forte de munca mai mari intr-un moment de declin al populatiei si de a-si spori flexibilitatea pietei muncii," concluzioneaza JP Morgan Chase Bank in cadrul unui studiu publicat saptamana trecuta.
Nivelul ratei somajului de 8% in UE in luna februarie, comparativ cu 5,6% in Statele Unite in aceeasi luna, reprezinta o alta problema serioasa cu care se vor confrunta guvernul si generatiile viitoare. Multi economisti spun ca in urma extinderii UE aceasta problema se va agrava.
Costurile legate de munca, raportate pe ora, situate la un nivel de 3,06 euro in Slovacia si de 2,42 euro in Letonia, au o medie de 22,21 euro in UE formata din 15 membri. Economistii spun ca aceasta diferenta a determinat multe companii din vestul Europei sa-si transfere operatiunile in est, un fenomen ce va mentine rata somajului la un nivel relativ ridicat in Europa Occidentala. catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
